glasul-hd.ro Web analytics

Actualitate

Lugoj – Deva, şantier pe stil românesc: un constructor lucrează, alţii doi…

Directorul CNADNR, Cătălin Homor, a venit pe traseul autostrăzii pentru a se convinge cu ochii lui că ceea ce spune presa e adevărat: din trei constructori, doar unul îşi face treaba. În celelalte două cazuri, Salini Impregilio lucrează la relanti, iar Spedition UMB este blocat de însuşi statul român.

Primul vizat de vizita lui Homor a fost lotul 2, Aurel Vlaicu – Holdea, construit de italienii de la Salini Impregilio. În ultimele luni, aici au fost semnalate probleme privind calitatea materialelor folosite pentru terasamentul autostrăzii (la un moment dat fiind vehiculată chiar şi necesitatea demolării unei părţi de autostradă, la fel ca în cazul lotului 3 de pe autostrada Orăştie – Sibiu, porţiune construită de aceiaşi italieni).

Avertisment pentru Salini Impregilio

„Așa cum am promis că vom monitoriza toate proiectele importante ale Companiei, am fost pe șantierele de la Lugoj – Deva și am discutat la fiecare lot în parte cu reprezentanții noștri în teren, cu antreprenorii și cu toți cei implicați în realizarea acestor proiecte. Din câte știm cu toții, la lotul 2, responsabili fiind cei de la SC Salini Impregilo Spa, avem probleme. Cu toate aceste probleme, create și apărute în timp, le-am solicitat, sper pentru ultima oară, să se alinieze normalității unui ritm de lucru necesar pentru realizarea obiectivului. Suntem într-un contract cu această firmă și le-am solicitat ca în 2 săptămâni să-și recabilibreze activitatea pe șantier”, a declarat şeful CNADNR.

Spaniolii, singurii care s-au prezentat mulţumitor

Pe lotul 3, Cătălin Homor a declarat că lucrările merg într-un ritm îmbunătăţit, iar pe lotul 4 a văzut cum lipsa autorizaţiei de construire, act care trebuia emis de Ministerul Transporturilor, face ca lucrările la autostradă să fie blocate aproape total, situaţie înregistrată încă din toamna anului trecut. „Pe lotul 3 am constatat că lucrurile s-au îmbunătățit. Este ca un maraton. Se lucrează peste tot, poate nu chiar la nivelul la care ar trebui, dar e mult mai bine decât înainte (Asocierea Teloxim Con – COMSA – Aldesa Construcciones a avut, la rându-i de aşteptat după autorizaţia de construcţie, dar anul trecut a recuperat mult din timpul pierdut – n.red.).

Pentru lotul 4, din cele 4 secțiuni, două sunt executate în mare parte și două sunt oprite (cele dintre Brănişca şi Şoimuş – n.red.), sistate, ne zbatem să-i obținem autorizația până în luna iulie”, a mai spus Cătălin Homor.

Conform anunţurilor făcute la semnarea contractelor, autostrada Lugoj – Deva ar fi trebuit să fie gata la sfârşitul acestui an. Termenul – limită s-a prelungit până în 2019, mai ales din cauză că în zona Coşava – Holdea vor trebui construite două tuneluri (dintre care unul de aproape 2 kilometri) şi un viaduct.

Reparaţie blocată şi pe Orăştie – Sibiu

Lotul 3 de pe autostrada Orăştie – Sibiu, cel pe care terasamentul a început să cedeze la câteva săptămâni după inaugurarea electorală din noiembrie 2014, a fost şi el vizat de deplasarea şefului CNADNR. În mod normal, cei 200 de metri demolaţi din autostradă vor trebui reconstruiţi până la finele acestui an, astfel încât porţiunea de şosea de mare viteză să redevină funcţională. Deja şi aici se înregistrează o întârziere, după cum spune Homor: „Pentru proiectul Orăștie – Sibiu, am dat drumul la șantierul în regie proprie, dar timpul nefavorabil ne-a ținut puțin pe loc. Sunt începute deja lucrările de pregătire ale șantierului și din momentul în care proiectul va fi aprobat în Comisia Tehnico-Economică, el va intra la capacitate maximă în procesul de reconstrucție.

Pot să confirm că vizitele pe șantiere vor fi din ce în ce mai dese și nu numai atât, dar mă și aștept ca și cei responsabili de la fața locului să-si asume termenele de contract și dozarea ritmului de lucru pentru predarea la timp a proiectului.

Odată cu reorganizarea Companiei și implementarea noii organigrame cred că nu mai este nimic care să ne mai stea în cale sau să avem motive de a găsi scuze pentru întârzieri.

Ritmul și monitorizarea proiectelor vor fi principalele direcții pentru perioada următoare.”

Back to top button