Interes zero faţă de “aurul verde” al judeţului Hunedoara
Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a organizat la finalul săptămânii trecute, cu prilejul Zilei Europene a Parcurilor, un seminar în cadrul căruia a fost prezentată situaţia actuală a celor patru arii protejate de pe raza municipiului Deva. Organizatorii mizau pe o prezenţă a cel puţin 60 de participanţi, invitaţia fiind adresată în special profesorilor de biologie şi geografie, însă dascălii şi-au arătat interesul prin neprezentare.
Pe raza municipiului Deva există patru arii protejate, respectiv Dealul Cetăţii, Dealul Colţ, Dealul Zănoaga şi Pădurea Bejan. Nici una din aceste rezervaţii naturale nu are custode de trei ani şi practic sunt lăsate în voia sorţii.
Aurul Verde, tratat precum gheena de gunoi
Cele trei arii protejate din zona Cetăţii Deva au rămas fără stăpân din 2009, până la acel moment aflându-se în custodia Direcţiei Silvice Deva prin Ocolul Silvic Simeria. Procedurile greoaie de obţinere a custodiei unei arii protejate, precum şi modificarea legislaţiei referitoare la acest aspect, au făcut ca cele trei arii protejate să fie lăsate la voia întâmplării, şi încetul cu încetul, să fie transformate în mici gropi de gunoi, în timp ce speciile protejate sunt pe punctul de a dispărea. “Ariile protejate din Deva au nevoie de un custode şi asta cât mai repede, adică de un stăpân care să administreze corespunzător şi să le valorifice potenţialul natural cât mai repede în favoarea oraşului şi a cetăţenilor lui. Această calitate ar aduce posibilitatea atragerii unor fonduri europene în oraş prin care s-ar putea valorifica ceea ce înseamnă bogăţie naturală în toate cele patru arii protejate ale oraşului. Scopul întâlnirii era să transmitem prin profesori elevilor că nu doar acţiunile de curăţare a gunoaielor sunt acţiuni ecologice. Ci prima dată cunoaşterea este mai importantă decât curăţenia. Curăţenia ar trebui să rămână în responsabilitatea administraţiilor, iar pentru şcoală ar trebui să fie cunoaşterea în primul rând, astfel încât alevii să îşi dorească să conserve ceva despre care cunosc. Noi asta ne-am fi dorit, elevii, prin intermediul profesorilor, să cunoască valoarea aurului pe care îl avem şi să-l preţuiască”, a precizat directorul APM Hunedoara, Georgeta Barabaş.
Pasiunea de a proteja este omorâtă în hăţişul legislativ
Copaci doborâţi la pământ, panouri informative vandalizate, locuri de grătar în mijlocul ariei protejate şi chiar construcţii provizorii şi permanente, ridicate fără niciun aviz. Toate acestea se găsesc în Pădurea Bejan – arie protejată care încetul cu încetul este distrusă chiar sub ochii autorităţilor. În cadrul seminarului, a avut loc şi o dezbatere în ceea ce priveşte măsurile minime de conservare care ar trebui aplicate. Preşedintele Societăţii de Geografie – Filiala Hunedoara, Dumitru Rus, a punctat faptul că de cele mai multe ori, elevii care se implică în acţiuni de ecologizare sunt demoralizaţi de lipsa de interes a administraţiilor locale, în timp ce custodele ariei protejate Măgura Băiţei, Mihai Alexandru, a arătat necesitatea mediatizării perioadelor de depunere a documentelor în vederea obţinerii custodiei unei arii protejate. “Pentru a deveni custode, în primul rând ai nevoie de pasiune. Degeaba încercăm noi să dăm o custodie la o şcoală sau la o primărie. Dacă nu există pasiune, totul este egal cu zero. Din păcate nu se face nicio mediatizare în momentul în care se deschide sesiunea de preluare a custodiei. Sunt foarte multe ONG-uri, dar nu ştiu când e scoasă la custodie. Ar mai putea fi făcută o interpelare de schimbare a metodologiei de acordare a custodiei. Eu am încercat să implic şcolile prin profesorii de biologie, dar nu sunt interesaţi. Copiii sunt direct interesaţi şi sunt activi, iar şcoala ar trebui să fie prima implicată”, a precizat Mihai Alexandru.
