În războiul palatelor ţigăneşti, Primăria Hunedoarei bate în retragere
Clădirile de sute de metri pătraţi ridicate ilegal şi pentru care proprietarii nu plătesc niciun leu impozit au fost, anul trecut, temă de dezbatere în Consiliul Local al Hunedoarei. De vorbit s-a vorbit, de scris s-a scris, de făcut… nu s-a făcut mai nimic.
Preambulul scandalului l-a reprezentat anunţul făcut de Direcţia Regională de Finanţe Publice Timişoara (căreia îi este arondat şi judeţul Hunedoara), conform căruia urmau a fi verificate sursele banilor din care au fost construite palatele, inclusiv cele din Hăşdat. Subiectul s-a amplificat în august 2014, când executivul Primăriei propunea transferul unui teren de 2,5 hectare din proprietate publică în domeniul privat al oraşului pentru ca, mai apoi, să-l poată vinde deţinătorilor de construcţii din zona respectivă. La acea şedinţă consilierul local Constantin Rusu a atras atenţia asupra faptului că o asemenea decizie este ilegală, din cauză că locuinţele deja ridicate în zonă cu mulţi ani în urmă au fost construite ilegal. Mai mult, Rusu aducea aminte de o solicitare făcută la începutul anului trecut referitoare la situaţia „palatelor”. La următoarea şedinţă a apărut şi răspunsul: din cele 41 de palate ridicate din temelii doar un sfert erau înregistrate la Primărie pentru impozitare. Mai există la Hăşdat şi 18 case mai vechi transformate ulterior într-un fel de palate mai mici. Pentru 8 dintre ele nu se plătea impozit, la momentul septembrie 2014.
„Să se demoleze” (verbal)
Au apărut atunci voci în Consiliul Local şi chiar în rândul angajaţilor Primăriei care spuneau că legea trebuie respectată, iar legea spune că orice clădire ridicată ilegal trebuie demolată. Afirmaţiile erau făcute în contextul în care, în alte oraşe ale ţării care se confruntă cu aceeaşi problemă, primăriile au executat câteva demolări de palate ţigăneşti.
Unele palate ţigăneşti din Hăşdat au fost ridicate pe terenul statului, „cu tupeu”, cum se spune în zonă. Altele au fost prezentate la Serviciul de Urbanism al primăriei drept simple case, însă, după obţinerea aprobărilor, proprietarii au comandat etaje în plus (unele ajung la suprafeţe totale de 400 sau chiar 600 de metri pătraţi), şarpante tip-pagodă, burlane ornamentate şi tot felul de „briz-brizuri” specifice etniei. Puşi în faţa faptului împlinit, angajaţii Primăriei n-au mai avut ce face, mai ales că mulţi dintre proprietari sunt plecaţi în Occident. Uşor – uşor, tema „s-a stins” de la sine şi aşa va rămâne încă o vreme.
Schimbare de abordare
Încă de anul trecut, primarul Hunedoarei, Viorel Arion, spunea că problema palatelor ţigăneşti trebuie tratată cu prudenţă, pe motiv că „nu putem să ne apucăm să demolăm, pur şi simplu, după care să ne trezim cu procese şi despăgubiri de plătit”. O soluţie de compromis este propusă acum şi de Corina Oprişiu, director al Direcţiei de Urbanism din cadrul primăriei amintite: „Am cercetat foarte bine problema şi am ajuns la concluzia că nu avem prea multe soluţii legale uşor de aplicat. De exemplu, construcţiile neautorizate care au o vechime mai mare de trei ani nu pot fi demolate. Va trebui analizată din punct de vedere juridic întreaga situaţie, după care va trebui făcut un alt plan urbanistic zonal. E o problemă care trebuie discutată per ansamblu”.
