Guvernul, Valea Jiului şi strategiile

Vicepremierul Vasile Dîncu a anunţat, vineri, la Vulcan, că Valea Jiului are nevoie de o „strategie integrată de dezvoltare”. De 20 de ani se vorbeşte de strategii pentru una dintre cele mai defavorizate zone ale României. Dîncu are curaj să reia subiectul, spunând că abordarea sa şi a Guvernului Cioloş este, de data aceasta, diferită.

Vasile Dîncu s-a întâlnit vineri în Valea Jiului cu primarii celor şase oraşe din zonă, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi ai Universităţii Petroşani. La finalul vizitei, Dîncu a declarat că strategia de dezvoltare a Văii Jiului trebuie să fie una „integrată”.

Proiecte gândite şi aplicate în Valea Jiului

Pe scurt, proiectele de dezvoltare aplicate în zonă să fie gândite la nivelul întregii zone, nu doar la nivelul unui oraş ori municipiu. În plus, acestea trebuie armonizate în cadrul unei strategii gândite la Petroşani, mai puţin la Bucureşti. Conform lui Dîncu strategia ar trebui să se întindă pe următorii 20 de ani şi ar trebui finalizată până în toamna acestui an, urmând ca vicepremierul să revină în zonă, între timp, însoţit de alţi miniştri sau chiar de premierul Dacian Cioloş.

„Am discutat aici câteva lucruri care sunt necesare pentru o strategie pentru Valea Jiului(…). Vrem să construim aici, în primul rând, un centru strategic — am vrea la Universitatea din Petroșani, pentru a putea să scrie proiecte, să participe alături de administrația locală la un centru de dezvoltare pentru Valea Jiului. Nu cred că putem face proiectele pentru Valea Jiului de la București. Putem să venim cu fonduri de la București, cu programe, dar proiectele trebuie făcute aici”, a spus vicepremierul Vasile Dîncu.

Parcuri industriale, cu cât mai multe cu atât mai bine

În ce priveşte atragerea de investiţii, Vasile Dîncu a dat ca exemplu fenomenul din Cluj, unde autorităţile locale şi judeţene au creat până acum nu mai puţin de patru parcuri industriale şi există intenţia pentru alte asemenea amenajări. Vicepremierul consideră că, în Valea Jiului, e nevoie urgentă de cel puţin două parcuri industriale:  „Sper ca administrația locală să se miște foarte repede și să facă măcar două parcuri industriale în această zonă. Nu ajunge să spui că Valea Jiului e frumoasă, că are resurse, forță de muncă, trebuie să faci un loc unde să poată veni investitorii. Dacă se poate să construim, cu ajutorul unor programe naționale și cu participarea administrației locale, de exemplu, niște hale în parcul industrial, care să poată fi închiriate, se dezvoltă foarte repede Valea Jiului. Știu exemplele altor orașe:după ce ai construit un parc industrial se umple imediat”, a afirmat Vasile Dîncu.

Conurbaţia, un posibil avantaj

Primarii din Valea Jiului i-au atras lui Vasile Dîncu atenţia asupra eventualelor avantaje pe care crearea unei conurbaţii în zonă le-ar putea avea. Vicepremierul a răspuns că e o idee bună, care ar putea ajuta la aplicarea unei strategii integrate de dezvoltare, însă, mai întâi, trebuie analizată legislaţia în domeniu, existând şanse reale ca aceasta să nu fie încă adaptată la ideea apariţiei de conurbaţii. În sprijinul lor, primarii au dat ca exemplu proiectul Apa Serv prin care s-au atras în zonă zeci de milioane de euro pentru reţeaua de apă şi canalizare. Din păcate este singurul exemplu de acest fel, în Valea Jiului.

„S-au făcut tot felul de experimente”

Vicepremierul Vasile Dîncu a recunoscut că, din 1996 şi până acum, în Valea Jiului „s-au făcut tot felul de experimente”, majoritatea nereuşite, motiv pentru care, acum, locuitorii zonei nu mai au încredere nici în Guvern şi nici în Consiliul Judeţean. Nu a uitat nimeni cum guvernările CDR-iste din perioada 1996 – 2000 doreau să transforme, peste noapte, minerii în barmani ospătari, în 1996, cum guvernarea Năstase promitea, la rându-i o strategie pentru Valea Jiului şi aloca fonduri în zonă fără nicio finalitate economică, ori socială, cum guvernarea Tăriceanu promitea relansarea mineritului bazat pe huilă, lucru susţinut apoi şi de guvernele conduse de Emil Boc.

„Şi aici s-au cheltuit fonduri europene aiurea, bine, vorbim despre fonduri puţine. Dar acestea sunt chestiuni pentru a pune un pansament, nu pentru a dezvolta o zonă.(…) Banii europeni să nu îi dăm în modul în care i-am dat până acum. Am creat linoleişti pe POSDRU, dar n-o să mai pună nimeni linoleum, în primul rând. Trebuie să vedem meseriile noi care ar trebui şi tipul de identitate, că, de exemplu, aici în Valea Jiului oamenilor le este ruşine să recunoască faptul că sunt săraci. E o identitate care vine din familii, demult. Atunci trebuie să găseşti formula în care să îi activezi pe oameni să îşi rezolve singuri situaţia până la urmă. E chestiunea cu peştele şi undiţa. La început îl iniţiezi, pui nişte bani, dar în acelaşi timp angrenezi comunitatea”, a mai declarat Vasile Dâncu, citat de „Gazeta de dimineaţă”.