Guvernul centralizează administrarea ariilor naturale protejate
Guvernul României a emis recent o ordonanţă de urgenţă prin care deciziile privind ariile naturale protejate se vor lua doar la Bucureşti. Pentru judeţul Hunedoara, schimbarea nu este una majoră. Parcul Naţional Retezat şi Parcul Natural Grădiştea-Muncelului Cioclovina vor rămâne sub administrarea Direcţiei Silvice (prin administraţiile deja înfiinţate). Celelalte situri naturale protejate nu au custozi, majoritatea şi, în lipsa lor, aprobările pentru construcţii, de exemplu, se emiteau tot de la Bucureşti.
O măsură care va naşte dispute
Aproape 40 la sută din suprafaţa judeţului Hunedoara este acoperită de arii naturale protejate, fie că vorbim de parcul naţional din Munţii Orăştiei, de Parcul Naţional Retezat, fie că vorbim despre situri Natura 2000, sau despre zone protejate de interes local. Cu un asemenea procentaj, Hunedoara se situează pe locul 2 în ţară, după Tulcea (judeţul care deţine Rezervaţia Biosferei Delta Dunării). Dintre cele 46 de arii naturale protejate, în total, în afară de cele două parcuri amintite, doar trei au custozi: Piemontul Munţilor Metaliferi, siitul natural Frumoasa şi situl natural Parâng. Celelalte sunt ale tuturor şi ale nimănui, aşa că diverse acte de care era nevoie pentru investiţii în aceste arii, mai ales în utimul an, se obţineau tot de la Bucureşti, agenţiile judeţene pentru protecţia mediului fiind „trase pe dreapta” din această procedură. Prin ordonanţa de urgenţă recent emisă, Guvernul elimină noţiunea de „custode” şi arată că administrarea acestor zone va fi făcută prin Agenţia Naţională a Ariilor Naturale Protejate (ANANP), instituţie care are acum 90 de angajaţi, conform hotnews.ro, şi care va trebui să se ocupe de administrarea a peste 600 de asemenea zone.
Conform hotnews.ro, reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniu spun că s-ar fi aşteptat de la ANANP să fie instituţia care să coordoneze modul de administrare a ariilor naturale protejate, nicidecum să centralizeze întregul proces decizional.
În nota de fundamentare a ordonanţei se arată, printre altele, că lucrările de infrastructură au fost adesea împiedicate de regimul actual al ariilor naturale protejate şi că investiţii din astfel de zone ar fi periclitate, riscându-se pierderea de locuri de muncă.
Pe de altă parte, în ţară, custozi ai unor arii naturale protejate au reuşit, în mare măsură, să împiedice investiţii care afectau mediul.
