Enigmatica matriţă a bijutierului dac de la Sarmizegetusa Regia a fost prezentată la Deva (Galerie Foto)
Matriţa din bronz de la Sarmizegetusa Regia, care a fost descoperită acum doi ani în urma unei furtuni în noaptea de Sânziene, a fost prezentată ieri, în premieră, la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva. Piesa, care oferă detalii extrem de importante despre viaţa strămoşilor noştri, poate fi admirată pe tot parcursul anului la muzeul devean.
„Era noaptea de Sânziene, atunci când, poveștile spun că bat flăcările pe comori. O furtună, un copac, doi copaci, trosnet, prăbușire, groapă și Ionuț Trufas. Nenea Nunu, ce-i aia verde de acolo? Inima mi-a stat în loc, asemenea timpului care nu voia să se mai scurgă. Și da, era ea, cea care ne aștepta cuminte, nederanjată de fascinanta lăcomie, deja tradițională, a locului. Matrița din bronz de la Sarmizegetusa Regia. Era exact în acelaşi loc, în care în urmă cu doi ani, am strâns 20 de saci de hârtie igienică, pet-uri şi mizerii lăsate de turişti. Ridicând-o tremurând, sub privirile uluite ale copiilor ce ma însoțeau, am simțit că a venit vremea să înțeleg că nu am trăit degeaba pe pământ, că pe lângă un copil făcut, pe lângă o carte citită și pe lângă un pom sădit, am mai făcut și altceva”, povesteşte Vladimir „Nunu” Brilinsky, cel care a găsit matrița. După ce a fost analizată de un colectiv de specialişti în istorie şi arheologie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, piesa s-a întors în patrimoniul MCDR Deva. În urma expertizelor, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că piesa antică este unică şi extrem de valoroasă din punct de vedere istoric.
Piesă unică în lume
Artefactul a fost prezentat ieri, în premieră, la Deva şi i s-a dedicat un spaţiu expozţional în cadrul MCDR Deva. Potrivit specialiştilor, piesa este unică în lume şi va putea fi admirată pe tot parcursul anului la muzeul devean. „MCDR Deva este de astăzi (n. red.- ieri) mai bogat cu una dintre cele mai importante piese care ar fi putut ajunge în patrimoniul nostru. Este vorba despre matriţa din bronz de la Sarmizegetusa Regia, o piesă unică în lume, după cum spun specialiştii, sau cel puţin până la acest moment nu a mai fost descoperită una similară. Pentru expunerea ei am reuşit să creăm un spaţiu special, în care condiţiile de siguranţă sunt maxime. Nu am dorit ca această piesă să facă parte dintr-o expoziţie a tezaurului, ci am dorit să o punem în valoare doar pe ea, astfel încât persoanele să poată intra în interacţiune directă cu imaginile de pe această matriţă. Este expusă într-o cameră specială, într-un gen de vitrină extrem de securizată, care asigură lumină pentru ca toate feţele ei să poată fi observate. Informaţiile din spaţiul expoziţional sunt în limba română şi engleză, redau detaliile de la momentul descoperirii şi până la momentul prezentării”, a precizat managerul MCDR Deva, Liliana Ţolaş.
A fost prelucrată şi restaurată timp de doi ani
După cum se cunoaște deja, piesa din bronz (o matriţă hexagonală) a fost descoperită întâmplător în situl de la Sarmizegetusa Regia, în luna iunie 2013. De atunci și până în prezent ea a fost prelucrată ştiinţific de către colectivul de cercetare al şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, condus de către conf. univ. dr. Gelu Florea, responsabilul ştiinţific al şantierului. În plus, cu ocazia vernisajului a fost prezentat şi volumul care valorifică în premieră matrița, al cărui preţ este 60 de lei şi poate fi achiziţionat de la MCDR Deva. „Este un artefact complex, care pune foarte multe probleme din punct de vedere tehnologic, artistic, ştiinţific şi al arheologiei sociale. Consider că este o piesă vedetă, nu numai pentru muzeul devean, ci şi pentru alte muzee din ţară. I-ar sta foarte bine la Luvru sau la British Museum, dar putem spune că MCDR Deva este foarte norocos că o găzduieşte. Această matriţă este unică pentru că reprezintă brandul unui meşteşugar sau aurar, care voia să îşi câştige clientela prin noutatea pe care o oferea în materie de prelucrare a metalelor preţioase. În pofida frumuseţii ei, piesa este o unealtă. Pe ea erau presate foi de metale preţioase sau foi de bronz, pe care se imprimau motivele ornamentale sculptate pe suprafeţele ei, iar aceste foi de metal preţios erau mai apoi aplicate pe diverse alte materiale (mobilier, veselă etc.)”, a declarat Gelu Florea.
Matriţa a fost realizată din bronz, foarte probabil prin metoda cerii pierdute. Are o greutate de peste opt kilograme şi era folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase. Este o piesă masivă cu opt feţe, dintre care cele două principale au formă hexagonală, iar celelalte sunt rectangulare. Lungimile laturilor feţelor hexagonale diferă puţin, încadrându-se între 8,8 şi 9,35 cm, iar grosimea obiectului variază între 4,8 şi 5,05 cm. Elementele de decor sunt redate în negativ (tehnica intaglio). Artefactul a fost descoperit într-o stare bună de conservare, pe suprafaţa ei putându-se observa, însă, urme de utilizare. În antichitate, cu o astfel de matriţă se puteau realiza medalioane, falere, aplici ornamentale pentru vase, casete şi mobilier, elemente ale unor bijuterii etc. Piesa este destul de costisitoare, iar reprezentările de pe ea şi dimensiunile lor corespundeau probabil gusturilor şi preferinţelor clienţilor, pentru că un orfevrar avea în vedere siguranţa unei „pieţe de desfacere” pentru obiectele rezultate.
