Economia Devei, „pe minus” cu 90 de milioane de euro faţă de 2011. Un studiu comandat de Banca Mondială le demonstrează politicienilor locali că reşedinţa judeţului Hunedoara „se duce-n cap” din punct de vedere economic şi social

Studiul intitulat „Oraşe – magnet. Migraţie şi navetism în România” (în traducerea redacţiei – n.red.), comandat de Banca Mondială, arată că Deva se numără printre reşedinţele de judeţ din ţară care au suferit diminuări majore ale veniturilor firmelor.

O prăbuşire ruşinoasă

Dacă, în 2011, firmele din Deva aveau venituri de 712 milioane de euro, în 2015 acestea au fost de doar 622 de milioane de euro. Doar trei reşedinţe de judeţ din ţară au mai avut o evoluţie negativă a veniturilor firmelor în intervalul 2011 – 2015: Călăraşi (unde scăderea a fost mică, de la 744 la 741 de milioane), Reşiţa (de la 465 la 433) şi Ploieşti (cu o diminuare de la 4,3 miliarde de euro la 4 miliarde).

Conform datelor publicate în studiul Băncii Mondiale, în 2015, firmele din reşedinţe de judeţ precum Suceava, Focşani, Zalău sau chiar Târgovişte au avut, per ansamblu, venituri cu 100 – 200 de milioane de euro mai mari decât cele din Deva. Comparaţiile cu veniturile firmelor din Timişoara (6,5 miliarde de euro, sau Cluj – Napoca – 7,2 miliarde) nici nu-şi au rostul. Comparaţia cu Alba Iulia îşi are însă rostul, pentru că vorbim de două oraşe de dimensiuni asemănătoare, dar în care lucrurile s-au mişcat total diferit în ultimul deceniu. În 2011, firmele din Alba Iulia aveau, per total, venituri de 507 milioane de euro, cifră care a crescut, în 2015, la 650 de milioane de euro (o creştere cu aproape 30 la sută în doar cinci ani). Asta în timp ce veniturile firmelor din Deva, repetăm, au scăzut de la 712 la 622 milioane de euro. Reşedinţa judeţului Hunedoara mai are puţin şi este depăşită la acest capitol de oraşe precum Sfântu Gheorghe (590 de milioane de euro – venituri ale firmelor private, în 2015).

„Aşadar, sfatul pentru cei care fac politici este clar: o economie românească puternică este imposibilă fără oraşe româneşti puternice, iar o concentrare pe oraşele secundare este critică în anii următori”, concluzionează autorii studiului, la finalul listei cu veniturile firmelor din fiecare reşedinţă de judeţ

Alte cifre care „ne fac cinste”

Studiul amintit este acelaşi care a fost citat parţial zilele trecute în presa naţională, accentul fiind pus de mass media pe faptul că 15 la sută dintre români s-ar muta în Cluj – Napoca, iar 14 la sută ar dori să trăiască în Bucureşti. Doar 0,34 la sută dintre respondenţii sondajului inclus în studiu au declarat că ar dori să trăiască la Deva. Asta cu toate că Deva se regăseşte undeva aproape de coada clasamentului în ce priveşte preţurile medii ale imobilelor – 599 de euro/mp. Proprietăţile sunt ceva mai scumpe până şi în Botoşani (600 euro/mp) sau Slatina (620 euro/mp). Preţurile din Deva sunt la aproape jumătate faţă de cele din Cluj (1.099 euro/mp) sau Bucureşti (1.014 euro/mp).

Capacitate „magnetică” există

Studiul Băncii Mondiale enumeră Deva printre oraşele reşedinţă de judeţ care nu au reuşit să se adapteze economiei de piaţă, după cei 50 de ani în care industrializarea comunistă le-a influenţat pozitiv performanţele economice şi sociale. Totuşi, Deva se regăseşte şi în categoria oraşelor cu potenţial de „magnet economic”, nu regional, dar zonal. Asta pentru că mai bine de un sfert dintre angajaţii firmelor şi instituţiilor din Deva sunt navetişti (mai precis, 28,9 la sută), conform studiului comandat de Banca Mondială. Cei mai mulţi navetişti „atraşi” de reşedinţa de judeţ sunt din municipiul Hunedoara (aproape 4.200 la număr). 2.800 de navetişti provin din satele aparţinătoare Devei, 1.600 din Simeria şi 1.300 din Călan.