Eco-teroriștii distrug oamenii, pretextând că apără natura. Bani europeni aruncați pe acțiuni antinaționale

Locuitorii din Certej stau pe un munte de aur, dar vor ajunge să cerșească din poartă în poartă, exact ca în cântecul, plin de jale, al moților. Vinovații principali pentru sărăcia zonei și pentru imposibilitatea dezvoltării mineritului sunt niște organizații ecologiste care „toacă” bani grei pentru blocarea oricărei investiții din România, care au ca obiect resursele, energia sau infrastructura.

Dezvoltarea României bate pasul pe loc și orice încercare de punere în valoare a resurselor, a potențialului energetic sau construcția de infrastructură este blocată de organizațiile ecologiste, finanțate cu milioane de euro din diverse fonduri externe.

Război total împotriva oamenilor din Certej

Mining Watch este organizația non-guvernamentală care a pornit „cruciada” împotriva Certejului. O mână de hipsteri, ecologiști, tineri care „înghit” pe nemestecate toate prostiile agenților de influență, au început o luptă împotriva Certejului. Părerea oamenilor din localitate, principalii afectați de activitatea minieră, nu contează în ecuația asta. În numele unui ideal, nobil de altfel, eco-propagandiștii condamnă la subdezvoltare și sărăcie o localitate minieră, ai cărei locuitori scot aur din măruntaiele pământului, generație după generație, de sute de ani. Istoria mineritului aurifer din Munții Metaliferi se confundă cu localitatea minieră Săcărâmb, și doar exploatările romane din Roșia Montană sau Ruda Brad sunt mai vechi. După aproape 1.000 de ani de minerit, în care a fost înregistrat un singur accident semnificativ, ecologiștii sunt mai speriați de consecințe decât localnicii.

Politica, mai otrăvitoare decât cianura

Activiștii de la Mining Watch sunt atât de determinați să oprească proiectul minier de la Certej, încât au intrat chiar și în lupta electorală deranjați de faptul că primarul Petru Cîmpian este unul dintre susținătorii redeschiderii exploatărilor de minereuri complexe. Având de partea lor fonduri uriașe și o armată de eco-propagandiști, aceștia l-au lansat pe Daniel Bugnar, un independent, în cursa electorală. Nici nu puteau să măsoare mai bine simpatia localnicilor pentru acțiunile de blocare a proiectului minier pe care, în mod sistematic, le pun la cale activiștii Mining Watch. În urma votului, primarul în funcție, susținător al dezvoltării comunei prin minerit, a obținut 56,74 la sută, în timp ce omul ecologiștilor doar 14,32 la sută. Rezultatele votului arată extrem de clar, dacă mai era nevoie, care este opțiunea locuitorilor din Certej față de perspectiva economică a comunei de a se dezvolta cu ajutorul redeschiderii exploatărilor miniere. Cu toate astea, eco-propagandiștii nu renunță la lupta lor cu locuitorii Certejului. Aceștia încurajează toate demersurile cetățenilor nemulțumiți de administrația locală, asigurând asistență juridică și plătind avocații celor care vor să îl reclame cu orice pe primarul Petru Cîmpian.

Mining Watch suge bani europeni și face jocul intereselor străine

Așa cum singuri se definesc, „Mining Watch este  o reţea de organizaţii care se alătură comunităţilor locale în eforturile lor de a opri proiectele miniere distructive, la scară industrială. Mining Watch monitorizează avizele emise de autorităţi în beneficiul companiilor miniere şi semnalează neregulile către factorii de decizie din România şi, când este relevant, la nivelul UE. Printre
activităţile sale se numără acţiuni în instanţă şi de advocacy pentru a se asigura că autorităţile aplică în mod corect prevederile legale relevante”. Cine stă însă în spatele acestui amalgam de organizații non-guvernamentale prin care se scurg sute de mii de euro în proiecte ale căror eficiență și chiar domeniu de activitate este greu de definit? După cum funcționează și își raportează eficiența cheltuielilor banilor publici, organizațiile partenere ale Mining Watch par mai degrabă o sursă ideală de spălat bani europeni. Doar anul acesta una dintre ONG-urile partenere în Mining Watch, Asociația „Efectul Fluture” a primit 33.299 de euro pentru o platformă de activism on-line. La rândul lor, activiștii de la Agent Green au primit pentru proiectul „Aduceți pădurii zâmbetul înapoi”, care nu este definit în niciun fel, suma de 99.272 de euro. Iar pentru o linie telefonică destinată persoanelor care vor să salveze liliecii, Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, care s-a remarcat prin blocarea lucrărilor la autostrada Șoimuș – Ilia, primește 146.663 de euro. Practic, câteva sute de mii de euro sunt cheltuite anual pe proiecte a căror finalitate este greu de cuantificat. Aceștia sunt banii cu care sunt ținute în loc dezvoltarea infrastructurii, exploatarea resurselor minerale și energetice ale României și, implicit, salvarea comunei Certeju de Sus.