Echilibrarea bugetelor locale – primarii nu vor nici vechea formulă, nici „bugetul minim garantat”
În această perioadă se fac ultimele „retuşuri„ ale Legii Bugetului pe 2016. Primarii hunedoreni resping aplicarea vechii formule (la care Guvernul Cioloş ar dori să revină), dar nu agreează nici ideea „bugetului minim” aplicată la începutul lui 2015 de Guvernul Ponta.
La momentul înaintării către Parlament, proiectul Legii Bugetului pe 2016 prevedea revenirea la vechea formulă de împărţire a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale, sumele urmând a fi stabilite în funcţie de numărul de locuitori, suprafaţa de intravilan şi veniturile proprii realizate de primării. A fost un prim pas spre renunţarea la ideea bugetului minim pe care a mers în 2015 Guvernul Ponta (1,5 milioane la comune, 6 milioane la oraşe, 20 de milioane la municipii). Această idee a făcut ca, de exemplu, o comună cu 3.500 de locuitori din judeţ să primească, din cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit, de trei ori mai puţini bani decât o comună cu 200 de locuitori. Inechităţi s-au petrecut şi în cazul oraşelor. Călanul, de exemplu, a avut un buget de trei ori mai mic decât Bradul. Oraşele au cam aceeaşi întindere şi cam acelaşi număr de locuitori. Diferenţa a fost făcută doar de statutul de municipiu al Bradului.
Se impune un „mix” între cele două idei
Primarul oraşului Uricani, Dănuţ Buhăescu, a fost prezent vineri la şedinţa comună a Comisiilor de Buget – Finanţe ale Parlamentului, unde a arătat că, de fapt, atât ideea bugetului minim, cât şi vechea formulă de calcul a banilor pentru echilibrarea bugetelor locale produc inechităţi: „Acea veche formulă avantaja doar oraşele mari din România, gen Cluj – Napoca, Timişoara, Braşov şi aşa mai departe. Oraşele mici şi mijlocii, dar şi comunele erau dezavantajate, chiar dacă în ele locuieşte 80 la sută din populaţia României. S-au văzut şi nedreptăţile regulei bugetului minim. Sunt două abordări diametral opuse şi trebuie să găsim o soluţie echilibrată. Eu militez pentru un plafon minim stabilit pentru primării, dar o pondere importantă în ecuaţie să o aibă şi numărul de locuitori. Anul trecut, pe bugetul minim, Uricaniul, cu 10.000 de locuitori, a primit pentru echilibrare 800.000 de lei, în timp ce Aninoasa, cu doar 3.000 de locuitori a primit 4,3 milioane".
Tăieri greu de explicat
În 2015, Guvernul Ponta a distribuit în teritoriu pentru echilibrarea bugetelor locale 4,4 miliarde de lei. Guvernul Cioloş a prevăzut la acest capitol în bugetul pe 2016 doar 1,8 miliarde de lei. „Dacă ar mai fi pus măcar un miliard la acea sumă, ne-am fi descurcat, cât de cât. Curios lucru că n-au făcut-o, mai ales că pe 2015 e creştere economică de 3,5 la sută, iar în 2016 vom avea cel puţin 4,1 la sută. Mai erau şi acei bani din impozitul pe pensii, care mergeau toţi la reşedinţa de judeţ. În loc să-i lase la comunităţile în care trăiesc acei pensionari, Guvernul i-a centralizat de tot, nici măcar la reşedinţele de judeţ nu mai ajung. Un milion de lei ajuns în plus la Cluj-Napoca nu înseamnă nimic, dar înseamnă enorm pentru o comună, sau pentru un oraş mic. Sperăm să se mai poată face ceva acum. Dacă nu, rămâne să discutăm cu doamna ministru de Finanţe la începutul anului viitor", mai spune primarul Uricaniului.
Ministerul de Finanţe nu s-a consultat deloc cu asociaţiile primarilor din România în ce priveşte formula de stabilire a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale.
Formulă veche, probleme noi
Unul dintre contestatarii extrem de vocali ai „bugetului minim” a fost primarul comunei Ilia, Marius Omotă. La rândul său, spune că nici vechea formulă de calcul a banilor „de la centru” pentru bugetele locale nu e corectă: „Exemplu: Ilia şi Dobra sunt două comune cam cu acelaşi număr de locuitori şi cu aceeaşi suprafaţă de intravilan. Pe vechea formulă, Dobra primea mereu de două ori mai mulţi bani decât Ilia, pe motiv că la Ilia se realizează mai multe venituri, sunt mai multe locuri de muncă. Noi, cu vechea formulă, vom avea de suferit. Dacă se iau în calcul veniturile proprii din 2015, sporite de prezenţa muncitorilor la autostradă, vom primi mai puţin decât ar trebui. În 2016 muncitorii de la autostradă pleacă. Cred că trebuie regândită şi vechea formulă."
