Dubaşii din comuna Ilia vestesc Naşterea Domnului. Festivalul Dubelor din Ilia a ajuns la a noua ediţie
Dubaşii din comuna Ilia colindă din seara de Ajun până în ziua de Crăciun, după un obicei vechi de sute de ani. Îmbrăcaţi în portul popular de iarnă şi cu dube confecţionate din piele de viţel, cetele de colindători străbat uliţele satelor, colindând din casă în casă.
În acest an, Festivalul Dubelor din Ilia a ajuns la a noua ediţie. Au concurat şapte trupe de dubaşi din toate satele comunei Ilia. Premiile pentru cele mai bune trupe de dubaşi au constat în: Premiul I – 20 metri cârnați și 20 de litri de vin, Premiul II – 15 metri de cârnați și 15 litri de vin și două premii III a câte 10 litri de vin și 10 metri de cârnați. În satul Ilia, apropierea Crăciunului nu e vestită doar de mirosul de şoric pârjolit sau de cozonaci proaspăt scoşi din cuptoare. Vânzoleala dinaintea sărbătorii Naşterii Domnului are loc pe un fond sonor specific acestei perioade a anului. Dubaşii fac ultimele repetiţii, pentru ca marşul lor pe uliţe în Ajun şi de Crăciun să fie o sărbătoare de excepţie pentru localnici. „Din dorinţa de a nu lăsa să moară tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti din Ilia, în anul 2005, în preajma Crăciunului, am reînfiinţat trupa de dubaşi în satul Ilia cu copii de la Liceul Teoretic <Silviu Dragomir>. Astfel că, după o pauză de câţiva ani, dubaşii colindă din nou toţi gospodarii din Ilia”, susţine directorul Căminului Cultural din Ilia, Radu Jurca.
Feciorii satului, dubaşii satului
Dubaşii sunt tinerii satului, organizaţi în cete conduse de un „vătaf”, şi sunt îmbrăcaţi în costume populare. Ei sunt însoţiţi de muzicanţi, care le cântă la taragot şi saxofon „Marşul dubelor”, al cărui ritm îl susţin la unison, bătând pe dubele confecţionate din piele de viţel. Materialele din care sunt confecţionate dubele fac ca acestea să aibă o rezonanţă deosebită. „Dubaşii sunt cete de 11-12 feciori care ies la colindat în Ajun când se înserează şi nu se opresc până nu termină a colinda ultima casă din sat, chiar dacă asta înseamnă că terminăm să colindăm în ziua de Crăciun la amiază. Nu ai cum să nu auzi sau să nu observi ceata de dubaşi. Feciorii sunt îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei noastre, cu cojoace şi căciulă din blană de oaie şi poartă nelipsita dubă, care acum se confecţionează din piele de viţel, în timp ce a bunicului era din piele de câine. Gospodarii care vor să primească urarea dubaşilor lasă poarta deschisă, pentru că dubaşii nu bat la porţi şi nici nu cer voie gazdei să intre”, povesteşte Radu Jurca.
„Leagă nană cânele, că venim cu dubele”
Colindele dubaşilor se referă în special la evenimentul Naşterii Pruncului Iisus Hristos, dar ating şi alte zone de interes ale colectivităţii săteşti. Astfel, feciorii nu scapă prilejul de a cânta colinde cu versuri potrivite şi sugestive pentru fetele de măritat, pentru gospodarii harnici, dar şi pentru sătenii leneşi sau „negri în cerul gurii”. „Colinda pe care o cântă dubaşii la început pentru a saluta gazda este <Bună seara lui Crăciun>, după asta în funcţie de ce găsesc în casă au colinde specifice. Cea mai cunoscută e cea a fetei de măritat adică <Mere Lina la fântână>, pentru că în datină colindul dubaşilor din casă în casă avea şi alt scop decât cel al vestirii Naşterii Domnului, adică feciorii voiau să vadă ce fată din sat a mai crescut şi e numai bună de măritat. Nici feciorii neluaţi nu scapă de mustrarea dubaşilor, pentru ei au pregătită <Colinda Junelui>. Iar în casele în care nu sunt nici fete, nici băieţi, ci numai oameni buni şi creştini se cântă colinda <Colo sus şi mai sus>. Însă pe tot drumul de la o casă la alta, dubaşii au strigăturile lor, să ştie lumea că au ajuns la ei pe uliţă, astfel strigă <Leagă nană cânele, că venim cu dubele> sau acolo unde sunt porţi închise dubaşii strigă <Iarna pe la noi prin sat se pleacă la colindat>, şi încă câte şi mai câte", mai spune directorul Căminului Cultural din Ilia, Radu Jurca. Dubaşii sunt primiţi de gospodarii din Ilia cu mare cinste şi bucurie pentru a colinda şi juca în fiecare casă. Fiecare gazdă îi serveşte cu ce are mai bun în casă, de la colaci, prăjituri şi cozonac până la bunătăţi de-ale porcului, şi bineînţeles îi cinsteşte pe feciori cu ţuică şi vin.






