Domnul Goe se întoarce! Sau pleacă?

De multe ori am fost curios ce s-a întâmplat cu domnul Goe după ce a ajuns în Bucureşti cu mam’mare, mamiţica şi tanti Miţa. Un val nedrept de uitare s-a aşternut peste acest copil alintat. Să ne amintim că tânărul Goe a fost adus în capitală de cele trei madame, „ca să nu mai rămână repetent” – cel puţin aşa ne spune Caragiale. (Mare dramaturg, dar un băsist nenorocit. O să vedeţi de ce spun asta!)

Să reluăm deci povestea de unde a lăsat-o nenea Iancu!

• Trenul se porneşte în sfârşit, şi ajunge în Bucureşti cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam’mare aşează frumuşel beretul lui Goe, îl scuipă pe puişor să nu-l deoache, îl întreabă dacă-l mai doare nasul şi-l sărută dulce. Apoi cucoanele se suie în trăsură şi pornesc în oraş. – La Bulivar, birjar! La Bulivar!…

Odată urcaţi în trăsură, cucoanele împreună cu obraznicul Goe o porniră spre Podul Mogoşoaiei, bulevardul care unea Herăstrăul cu centrul Bucureştiului, cunoscut astăzi sub numele de Calea Victoriei.

Nici mam’mare, nici mamiţa, şi cu atât mai puţin tanti Miţa nu aveau să viseze măcar că iubitul şi repetentul lor nepoţel avea să-şi găsească serviciu tocmai în piaţa largă, aflată la capătul căii Victoriei, unde a reuşit birjarul să oprească trăsura, după ce nepoţelul a împuns caii cu acul cu care tanti Miţa prinsese „pamblica” pe bereta de „mariner”.

Anii au trecut! Repetentul domn Goe a copiat pe rupte până a reuşit să termine şi facultatea. Ba mai mult, aproape incredibil chiar şi pentru mam’mare, a reuşit să-şi ia şi doctoratul. „- Vezi Miţo!” Spunea de multe ori mamiţica. „- Dacă l-am dus pe băiet la Bucureşti, s-a învăţat cu politica şi ai văzut ce deştept a ajuns deodată. Cum şi-a luat el doctoratul – puiul mami de deştept – o zi nu a învăţat. Dar e doctor? Este!”

Nu peste mult timp, după ce și-a luat doctoratul, a venit vremea să-l și însoare pe micuțul Goe. Lasă, că a mai fost o dată la starea civilă, cu o nevasă cu care avea și doi copii! Aia nu a fost însurătoare, ci doar așa, un moft de tinerețe. Adevărata nevastă i-au găsit-o tot mamițica și mam’mare. Fată de popă și ministru în govern! Ce mai! O partidă pe cinste!

Într-o bună zi mamiţica era să leşine de fericire, când a primit un telefon de la „puiuţul” ei cel drag care a invitat-o în dealul Cotrocenilor la o ceremonie. Era investit în funcţia de Prim Ministru. „-Auzi soro, să mor, parol, Goe al meu va conduce governul!” a strigat atunci mamiţica către tanti Miţa – mam’mare se prăpădise între timp. (Anii trec chiar şi în basmele cele mai înfiorătoare).

Să nu credeţi că odată ajuns în fruntea guvernului, domnul Goe s-a maturizat sau s-a deşteptat. Nu! El a rămas acelaşi repetent infantil, dar mult mai prezent în viaţa publică decât şi-ar fi imaginat Caragiale, pe care de altfel se şi gândeşte să-l scoată din programa şcolară, pentru că l-a „dat în gât” că ar fi rămas vreodată repetent.

Tot la insistențele mamițichii și a Miței, dar mai ales a doamnei Goe (deh, fată de popă, cu ambâț), micuțul premier încurajat de atâtea succesuri și foncții a fost împins, mai de voie, mai de nevoie, să candideze pentru scaunul ce urma să râmână liber la Cotroceni. „Daciana, puiul mamii, te gândești tu cum o să ieșim noi la plimbare în curtea palatului. Și o să cânte famfara numai valțuri și marșuri pentru noi. Ca în grădina publică când era Goe mic și ieșeam cu mam’mare la promenadă. Dar acum va fi numai pentru noi, nu și pentru mujicii care se înghesuiau în parc”, îi spunea mamițica nurorii sale bălaie.

Dar nu a fost să fie! Nici mamițica, nici fata popii și cu atât mai puțin tanti Mița nu s-au gândit vreodată că vor pierde alegerile. Chiar dacă popa de cupă care i-a ieșit sâmbătă în cărțile Miței nu a prevestit nimic bun.

Și ca să nu mai rămână încă o dată repetent, fata popii, mămiţica şi nenea Ghiță, (soțul Miţei) l-au dus pe micuțul Goe în Dubai, că Bucureștiul era deja cam mic pentru el!

Acuma înţelegeţi de ce a fost Caragiale băsist!?