Divizarea CEH: unii „da”, alţii „ba”
Liderii principalelor sindicate din Complexul Energetic Hunedoara au poziţii diferite în ce priveşte măsura divizării. Comisia Europeană a cerut ca ajutorul de stat pe care Guvernul îl acordă CEH să fie aplicat doar dacă sectorul de minerit va fi separat, juridic şi contabil, de cel energetic. CEH are nevoie de banii de la stat pentru a se salva de la faliment.
Locurile de muncă a mai bine de 6.000 de hunedoreni depind direct de deciziile pe care Guvernul le va lua în săptămânile următoare. La acestea se mai adaugă încă 10.000 din unităţile de stat sau private a căror activitate este strâns legată de minerit ori termocentrale.
Acceptă divizarea
Ionel Ticula (foto stânga), liderul principalului sindicat din cadrul Termocentralei Mintia (dar nereprezentativ la nivelul complexului) este de părere că Guvernul şi angajaţii CEH trebuie să accepte măsura divizării mineritului de partea energetică: „Avem nevoie ca de aer de aceşti bani. Ni s-a oferit o gură de oxigen şi o slabă undă de speranţă miercuri, când Guvernul a decis alocarea a 40 de milioane de lei pentru returnarea ajutorului de stat din 2009 – 2011 pe care Comisia Europeană l-a considerat ilegal. Banii din ajutorul de stat sunt necesari pentru plata certificatelor de CO2 care mai trebuie cumpărate şi pentru plata unor furnizori. Ajutorul condiţionat de divizare este singura soluţie prin care mai avem o şansă să ne salvăm”. Pe termen mediu şi lung, Ionel Ticula se declară însă descurajat de lipsa unei strategii energetice naţionale: „Producţia pe energie pe bază de huilă este din ce în ce mai dezagreată de Comisia Europeană, dar cine ştie exact cum vor evolua lucrurile peste doi-trei ani. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Est, nu departe de graniţele României”.
„Minele şi termocentralele au fost mereu împreună”
De cealaltă parte, liderul sindicatului reprezentativ din CEH, Petre Nica (foto dreapta), spune că divizarea ar trebui făcută doar la nivel contabil. „Minele din Valea Jiului şi termocentralele de la Mintia şi Paroşeni au fost, tot timpul, înpreună din punct de vedere economic. Termocentralele au fost construite ca să poată arde cărbune cu valoarea calorică a celui din Valea Jiului. Noi (minerii din Vale – n.red.) nu am fi existat fără ei (energeticienii de la Mintia şi Paroşeni), iar ei n-ar fi existat fără noi. Divizarea asta este pusă drept condiţie pentru că cineva se teme că prin acest ajutor de stat (acordat, de fapt, termocentralelor – n.red.) s-ar putea masca un ajutor de stat acordat mineritului (lucru interzis de normele europene – n.red.). E o falsă problemă. O simplă separare contabilă a celor două activităţi ar rezolva problema. Noi vom continua să milităm pentru păstrarea CEH în forma sa juridică actuală”.
Complicaţii greu de explicat
Guvernul a decis ieri să acorde un împrumut de 40 de milioane de lei prin intermediul Trezoreriei, pe o perioadă de maximum 90 de zile, timp în care CEH să achite ajutorul de stat considerat ilegal acordat termocentralelor în perioada 2009 – 2011. Practic banii sunt „plimbaţi” de la stat la CEH şi înapoi la stat, doar că procedura durează săptămâni bune. Pentru a primi cele 40 de milioane, CEH trebuie să depună acum garanţii imobiliare în valoare de 50 de milioane de lei. „Ne aşteptăm ca ajutorul financiar efectiv să-l primim la vară şi sperăm ca el să fie de cel puţin 120 de milioane de lei. Mă întreb şi nu reuşesc să-mi explic de ce nu s-a putut lua această decizie în martie-aprilie, iar acum CEH să nu mai rişte acea amendă de 125 de milioane de euro pentru că nu a putut să-şi cumpere la timp certificatele de CO2”, spune Petre Nica.
