Dileme eco-agricole la APM Hunedoara. Mutăm autostrada sau liliecii? Dar cu cartofii infestaţi cum rămâne?
Când apele învolburate de tăierea pinilor din curtea Catedralei Episcopale din Deva păreau că s-au mai limpezit, iar revolta societăţii civile s-a mai aplanat niţel, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului sperau să răsufle uşuraţi şi să-şi vadă de proceduri, avize şi autorizaţii liniştiţi. Nici vorbă de aşa ceva. Două chestiuni stringente le dau bătăi de cap reprezentanţilor APM Hunedoara în aceste zile, una mai hazlie decât cealaltă: 20 de tone de cartofi infestaţi pentru care a fost solicitat aviz de mediu pentru „neutralizarea” lor prin îngropare şi o colonie de lilieci care ar putea modifica traseul autostrăzii Lugoj-Deva.
Dar, să le tratăm ca atare. Recent, Agenţia pentru Protecţia Mediului a primit o solicitare privind emiterea unui aviz de mediu în vederea distrugerii prin îngropare a unei cantităţi uriaşe de cartofi. De ce? Pentru că fermierii s-au procopsit cu o bacterie care le-a afectat toată recolta, iar dispoziţia inspectorilor fitosanitari este cât se poate de clară: cartofii trebuie îngropaţi. De acord şi cu această metodă de neutralizare a bacteriei cu pricina, doar că nici „îngropăciunea” celor 20 de tone de „picioci” nu e o chestiune chiar atât de simplă.
Aviz de mediu pentru îngropat „picioci”
Situaţia cartofilor e cât se poate de alambicată. Agricultorii din Ţara Haţegului aveau pe stoc o cantitate de 20 de tone de cartofi. Recolta le-a fost compromisă de o bacterie periculoasă pentru sănătate: Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus, sau pe româneşte putregaiul inelar. În urma inspecţiei efectuate de Direcţia Fitosanitară, s-a dispus distrugerea cantităţii de cartofi prin îngropare. Până aici, lucrurile par că merg într-o direcţie firească, dar nici vorbă de aşa ceva. Păgubitul a solicitat avizul APM pentru „îngropăciunea” cartofilor!! Recolta compromisă se vrea a fi îngropată pe un teren proprietate privată. Iar aici intervine problema majoră, deoarece terenul este în localitatea Fărcădin, în „buricul” Geoparcului Dinozaurilor. Dilema majoră este: afectează sau nu bacteria fosilele de dinozaur? „Nouă ni s-a solicitat aviz de mediu pentru îngroparea cantităţii respective de cartofi, dar la rândul nostru am cerut un punct de vedere din partea Geoparcului Dinozaurilor din Ţara Haţegului, având în vedere că terenul este situat într-o zonă în care au fost descoperite fosile de dinozaur”, a precizat directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş.
„Cartofi prăjiţi” sau îngropaţi?
Pe lângă situaţia hilară, se mai ridică o serie de întrebări: dacă „piciocii” infestaţi sunt distruşi prin îngropare, oare nu există riscul să răsară, având în vedere condiţiile pedoclimatice favorabile? Există sau nu riscul contaminării solului şi transmiterii bacteriei către alte culturi? Putregaiul inelar afectează fosilele de dinozaur? În varianta în care cele 20 de tone de cartofi nu vor fi îngropate şi se va decide distrugerea lor prin incinerare, paguba va fi şi mai mare, deoarece un kilogram de „cartofi prăjiţi” până la carbonizare costă doi euro.
Când vine vorba de autostradă… cine-i om şi cine-i liliac?
A doua situaţie de râsu’-plânsu’ este cea a autostrăzii Lugoj-Deva. Începerea lucrărilor a fost întârziată, iar Executivul a fost nevoit să aloce din bugetul statului 40 de milioane de euro pentru refacerea proiectului deoarece în documentaţia tehnică iniţială nu erau prevăzute pasaje sau subtraversări pentru urşi. Iar din această cauză Comisia Europeană care alocă fonduri pentru construcţia şoselei de mare viteză a blocat finanţarea până când proiectul a fost refăcut. Dacă problema urşilor s-a rezolvat… autostrada s-ar putea împiedica de… lilieci.
În avizul de mediu pentru proiect figura la o anumită distanţă de autostradă o peştereă antropică (n.red. săpată de mâna omului), situată la ieşire din localitatea Şoimuş, înspre Brad, cunoscută şi sub numele de Peştera „Tunelul”. Aceasta a fost amenajată cu zeci de ani în urmă de localnici şi deservea drept pivniţă pentru păstrarea băuturilor şi alimentelor. Nemaifiind folosită de localnici, în peşteră s-au aciuat liliecii, ironia sorţii face ca mamiferele înaripate să fie două specii aflate pe lista roşie de protecţie, adică pe cale de dispariţie. Teoretic, liliecii nu ar fi trebuit să încurce cu nimic construirea autostrăzii. Dar, în bunul stil românesc, proiectanţii au constatat că realitatea din teren „nu bate” cu cea din documentaţia tehnică. Mai exact, traseul autostrăzii se suprapune peste peştera respectivă. „Constructorul a schiţat traseul autostrăzii şi a constatat inadvertenţe între realitatea din teren şi documentaţia tehnică. Traseul autostrăzii se suprapune peste peşterea Tunelul, iar constructorul a solicitat APM Hunedoara un punct de vedere. APM Hunedoara nu a emis acordul de mediu şi şi-a declinat competenţa către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. În inventarul nostru nu figurează peştera Tunelul, aceasta fiind antropică”, spune Georgeta Barabaş, director APM Hunedoara. Iar de aici, o nouă dilemă: va fi sau nu deviat traseul autostrăzii din cauza liliecilor, având în vedere că locuitorii zonei au fost expropiaţi, iar agoniseala lor de-o viaţă a fost răscumpărată la preţuri infime? Sau vor fi „expropriaţi”, de această dată, liliecii aflaţi pe lista roşie?
