Dezvoltarea economică a judeţului, una dintre priorităţile lui Sorin Vasilescu
În urmă cu ceva mai mult de o lună, Sorin Vasilescu a fost numit Prefect al judeţului Hunedoara. De atunci nu a avut prea mult timp să se odihnească. Învestirea primarilor şi a consiliilor locale alese în 10 iunie, apoi organizarea referendumului i-au dat de lucru reprezentantului Guvernului în judeţul Hunedoara. Pe lângă alegerile locale şi referendum, judeţul se confruntă şi cu alte probleme, economice sau sociale care îşi aşteaptă cât mai urgent rezolvarea. De aceea putem spune că prefectul Sorin Vasilescu este un om ocupat. Cu toate astea a găsit câteva minute disponibile pentru cititorii cotidianului Glasul Hunedoarei.
Redactor: Aţi preluat funcţia de prefect imediat după alegerile locale, iar la scurt timp aţi avut de organizat un referendum. Cum v-aţi acomodat într-un timp atât de scurt şi cum a decurs organizarea referendumului?
Sorin Vasilescu: În momentul în care am preluat această funcţie m-am lovit de învestirea noilor structuri alese în urma alegerilor locale din 10 iunie, respectiv primari, preşedinte de consiliu judeţean, consilii locale şi legislativul judeţean. A fost o perioadă aglomerată cu zile în care am învestit şi cinci primari. Începeam lucrul la ora 8 dimineaţa şi terminam aproape de miezul nopţii. Dar am găsit o deschidere şi o implicare a angajaţilor Prefecturii. Imediat după aceea a trebuit să organizăm referendumul. Am pornit de la delimitarea secţiilor, numerotarea lor, organizarea efectivă a materialelor necesare, verificarea secţiilor şi paza acestora. Am ţinut legătura permanent cu preşedintele Biroului Electoral Judeţean, Constantin Chelcea. De asemenea, am suplimentat numărul de secţii de votare în Geoagiu ţinând cont de numărul mare de turişti din staţiune. Am depus toate eforturile necesare şi am organizat referendumul în condiţii optime.
Red.: Cât de încărcată este agenda unui prefect?
S. V.: Activitatea unui prefect se cuantifică în numărul de comisii lucrative pe care le are şi numărul de intervenţii, medieri, comisii de dialog social. Am avut deja trei comisii de dialog social, un număr semnificativ mai mare. Înainte avea loc una la două luni. Am avut şi două colegii prefecturale unde m-am implicat în problematica instituţiilor deconcentrate. Din păcate, am găsit şi directori de instituţii care nu îşi stăpânesc foarte bine domeniul. Chiar aş putea să nominalizez. Am găsit cu 18 mii de angajaţi mai puţin în judeţ faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care rata şomajului este aproximativ la fel. Pur şi simplu nu îşi puteau explica unde au dispărut 18 mii de locuri de muncă. Aici e vorba de AJOFM, Casa de Pensii sau ITM.
Red.: S-a impus luarea unor măsuri în acest sens?
S.V.: Măsurile deja le-am luat, cerându-le să se implice şi să identifice deficienţele pe care le-am constatat. Un alt exemplu, tot la AJOFM, sunt proiectele pe care instituţia le are în derulare fie din fonduri structurale, fie în parteneriat. Respectivele proiecte erau atât de evazive încât nici nu puteam să-mi dau seama ce se întâmplă cu ele. Acestea sunt doar câteva deficienţe. Lucruri care se vor remedia în următoarea etapă. Pe agenda prefectului sunt întâlniri cu diverse grupuri, atât din administraţia publică, cu cetăţenii şi urmărirea stadiului investiţiilor care se derulează în judeţ.
Red.: Care sunt priorităţile şi viziunea dumneavoastră în ceea ce priveşte judeţul Hunedoara?
S.V.: Aşa cum am spus şi în momentul învestirii mele în funcţie, principala preocupare în această perioadă, în afară de atribuţiile curente, este înfiinţarea la timp a Complexului Energetic Hunedoara, iar pe termen mediu transformarea acestuia într-un agent viabil care să reziste pe piaţă şi care să confere stabilitate şi siguranţa locului de muncă pentru cei aproximativ şapte mii de angajaţi. Priorităţile sunt pe câteva domeniii principale. În primul rând este vorba despre domeniul economic şi necesitatea de a oferi stabilitate agenţilor economici din judeţ. Al doilea domeniu este cel social prin crearea unui climat propice pentru dezvoltarea locurilor de muncă şi bineînţeles al protecţiei pe care statul trebuie să o asigure beneficiarilor venitului minim garantat.
Red.: Proveniţi din Valea Jiului. Din punctul dumneavoastră de vedere, ce viitor are această zonă a judeţului?
S.V.: Din punct de vedere economic, Valea Jiului poate avea două domenii prioritare. Unul se referă la Complexul Energetic Hunedoara unde două din cele trei unităţi incluse în acest complex, respectiv CNH şi Electrocentrale Paroşeni, au nevoie de sprijin pentru ca investiţiile care se vor face să poată susţine activitatea acestui complex. Nu trebuie să uităm că va funcţiona pe o piaţă liberă a energiei, unde ca să rămâi competitiv trebuie să ai un preţ corespunzător. Nu-i de neglijat că energia termo este cea care asigură stabilitate sistemului energetic naţional, deoarece nu este fluctuantă sinusoidală precum energia hidro. Un lucru foarte dificil pe care îl avem de rezolvat sunt sumele necesare pentru investiţii, dat fiind faptul că resursele nu se pot găsi decât fie prin proiecte bancabile, fie prin atragerea sumelor prin parteneriate publice private. Vă daţi seama că în aceste condiţii nimeni nu investeşte într-un agent economic dacă nu are garanţia că acesta nu este competitiv şi nu îşi poate scoate profitul în urma sumelor investite. Un alt domeniu important pentru Valea Jiului se referă la turism. Astăzi avem în derulare două proiecte importante: Domeniul Schiabil Straja şi Domeniul Schiabil Parâng. La Straja am văzut cum decurg lucrările, iar în această iarnă vom avea un lac de acumulare pentru tunurile de zăpadă, iar domeniul schiabil se va întinde de la bază până pe vârful muntelui. Există şi mijloacele de transport necesare incluzând şi cele două telegondole care vor fi finalizate până la finele acestui an. Şi în Parâng proiectul este în derulare. Probabil şi aici va fi funcţională telegondola până la sfârşitul anului. În afară de cele două domenii prioritare, vom încerca să identificăm oportunităţi de creare a locurilor de muncă în domenii complementare.
