Devenii și superstițiile de Anul Nou
Oamenii din întreaga lume au adoptat mai multe obiceiuri pe care le practică în prag de an nou, și despre care se crede că le vor purta noroc, printre acestea fiind umplerea portofelelor cu bani pentru un an prosper și purtarea lenjeriei intime de culoare roșie pentru noroc în dragoste. Se pare că devenii nu sunt atât de superstițioși, singurele în care cred sunt cele legate de purtarea lenjeriei roșii și purtarea banilor de buzunar la miezul nopții. Pentru 2015, locuitorii municipiului de la poalele Cetății își doresc sănătate, fericire și împliniri, atât pe plan personal cât și profesional.
Cele mai respectate superstiții ale locuitorilor orașului de la poalele Cetății sunt cele legate de purtarea lenjeriei roșii, dar și că noaptea dintre ani trebuie să îi prindă cu bani în buzunar. Viorel din Deva nu crede în superstiții, iar pentru noul an își dorește sănătate și fericire.„De la noul an îmi doresc sănătate cât mai multă, să pot face tot ceea ce mi-am propus. În superstiții nu cred și nici nu am crezut niciodată”. Nici Mihaela nu crede în superstiții.„În superstiții nu am crezut niciodată, și nici nu vreau să îmi umplu capul cu prostii, sunt oamenii superstițioși pentru că ei singuri dau crezare acestor lucruri, totul se petrece în mintea umană. Așteptările mele legate de noul an sunt probabil cum își dorește toată lumea; să fiu sănătoasă atât eu, cât și cei dragi, să fim mai fericiți și mai buni”.
„Întotdeauna avem pește pe masă în noaptea de Revelion”
Zenaida Moșneag din Deva consideră că cea mai importantă superstiție pe care o ține an de an este cea legată de mâncatul peștelui în noaptea dintre ani.” O superstiție cu tradiție la mine acasă este cea legată de peștele de pe masă. Mereu punem în noaptea de Revelion pește pe masă pentru a fi prosperi, pentru a aluneca ușor ca el printre toate problemele tot parcursul anului. Noul an sper să vină mai bun decât cel ce se va încheia; altceva nu îmi doresc, numai sănătate”.
„An fără criză îmi doresc”
Cristiana Anton din Deva își dorește ca noul an să fie unul bun și să nu fie unul de criză, atât din punct de vedere financiar, cât și amoros.” De la noul an îmi doresc să fie un an bun, să nu fie un an de criză nici financiar și nici amoros. A fost un an greu cam din toate punctele de vedere și îmi doresc să fie unul mai bun și mai prosper. Eu nu țin la superstiții. Aveam mai demult ideea aia cu lenjeria intimă roșie, dar nu s-a întâmplat nimic și de atunci nu o mai țin. Singura superstiție pe care o mai respect e cea legată de bani, trebuie să am în noaptea dintre ani bani în buzunar. Dar cam atât”.
„Nu suntem superstițioase. Ne rugăm la Dumnezeu”
Tanti Maria și tanti Duța îți doresc pentru anul ce vine să fie sănătoase și fericite alături de cei dragi lor.” Ne dorim ca anul ce urmează să vină peste noi cu mai multă sănătate, fericire și bucurie din partea tuturor celor dragi nouă și sufletelor noastre. Cât despre superstiții, nu sunt multe pe care le ținem, nu măturăm și nu aruncăm praful în ziua de Anul Nou, iar în seara de Revelion trebuie să avem ceva bănuți în buzunar. În rest nici noi și nici familiile noastre nu suntem foarte superstițioși. Ne rugăm la Dumnezeu și la Măicuța Domnului să ne ocrotească de toate relele.”
Tânăra deveancă Alexandra Tudorache își dorește ca anul ce vine să fie mai îmbelșugat atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. „Vreau să fie mai bine, de fapt mult mai bine pe plan personal și profesional. Să fie un an mai bun decât 2014. Superstițiile nu sunt lucruri cărora să le dau crezare. Noi suntem singurii ce le atragem, pentru că totul e în mintea noastră. Nu, eu nu cred în ele și nici nu am una pe care s-o respect”, afirmă tânăra.
„Îmi doresc pentru 2015 o piață a locurilor de muncă mai bună”
Ștefan Daniel nu își dorește altceva pentru noul an decât o piață a locurilor de muncă pentru toți tinerii ce nu au ce să muncească. „Îmi doresc în noul an să fie mai multe locuri de muncă pentru noi, tinerii, că nu avem ce face, nu avem unde ne angaja. Suntem o grămadă de persoane care stau degeaba, nu au unde să muncească. Cât despre superstiții nu cred și nu le țin. Doar cea cu banii din buzunar în noaptea dintre ani. Să am bani cât mai mulți în buzunar ca să fiu cât mai prosper în anul ce urmează să vină. În rest nu-mi doresc altceva”.
Camelia Petruse din Deva își dorește ca noul an să o prindă cât mai sănătoasă și fericită alături de toți cei dragi ei. „Anul nou vreau să mă găsească fericită alături de toți cei dragi mie. Vreau să fim sănătoși toți și să fim mai buni. Despre superstiții, ce să spun, doar că nu prea cred în ele. Doar banii să îi am la miezul nopții, să fiu cât mai prosperă pentru anul ce vine. Atât”, conchide deveanca.
Superstiții de Anul Nou în lume
Grecii, dedică ziua de Anul Nou Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este „vassilopitta", o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.
În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay", iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar. În Scoţia a apărut şi „Auld Lang Syne”, unul dintre cele mai populare cântece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. Acest obicei scoțian a fost adoptat și de români, astfel că aceștia sunt foarte atenți cine le calcă prima dată pe anul ce a sosit, pragul.
Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare din cele 12 bătăi la ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.
La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.
Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 de lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an. Pe 1 ianuarie, copiii primesc „otoshidamas” – mici cadouri cu bani înăuntru.
