„Deva este Sarmizegetusa gimnasticii româneşti”. Interviu cu Nicolae Forminte, antrenorul coordonator al Lotului Olimpic de junioare al României
Nicolae Forminte nu are nevoie de nici o prezentare în faţa iubitorilor sportului în general şi ai gimnasticii în special. Pentru el vorbesc rezultatele şi performanţele obţinute de-a lungul anilor, la fel şi munca pe care o depune în prezent cu junioarele de la lotul naţional pentru a asigura schimbul de mâine al gimnasticii româneşti. Pentru o imagine de ansamblu a acestui sport în prezent şi a afla perspectivele lui de viitor, Nicolae Forminte este persoana potrivită să răspundă câtorva întrebări adresate de „Glasul Hunedoarei”.
Reporter: Sunt tot mai multe voci care susţin că gimnastica românească este în declin. Ce credeţi că trebuie făcut pentru a reveni în elita mondială, alături de forţe ca SUA, China şi Rusia?
Nicolae Forminte: Nu percep gimnastica noastră ca fiind într-un declin. Ea se regăseşte în consens cu societatea românească; se ştie că sportul este un fenomen social, iar nivelul de trai în societatea românească se oglindeşte în sport în general. Nu sunt de acord nici cu termenul de „a reveni” în elită, pentru că a accepta această noţiune înseamnă a accepta o situaţie neconformă cu realitatea. Să ştiţi că am rămas o naţiune pe care acele forţe de care vorbiţi ne iau în considerare şi îşi fac calculele la marile competiţii şi în funcţie de România.
Rep.: Care sunt speranţele de viitor ale gimnasticii noastre? Vom fi la JO de la Rio în 2016?
N. F.: Viitorul este condiţionat de prezent; prezentul este condiţionat de buget. Lumea evită însă acest subiect. Să ştiţi că pentru junioare nu este alocat un buget, se aşteaptă numai ca Statul să dea, iar în ultima vreme Statul român dă semne de „oboseală” în privinţa aceasta, are alte priorităţi. Dacă în trecut sportul era considerat un ambasador al României, astăzi nu cred că mai e cazul. Referitor la turneul preolimpic de calificare, sunt încrezător că vom fi prezenţi la Rio, trebuie doar ca aceia care şi-au asumat responsabilitatea să fie inspiraţi şi să găsească soluţii.
Rep.: La Deva au avut loc recent Campionatele Naţionale de junioare. Ce concluzii se pot trage după această competiţie?
N. F.: Ceea ce aţi văzut la aceste Campionate este produsul muncii pe care eu şi colegii mei o facem în această sală cu aceste fete. Avem un colectiv tehnic format din Liliana Cosma, Florin Cotuţiu, Ramona Micu, Daniela Mărănducă-Nicolai, Remus Nicolai, coregrafa Corina Dorean şi terapeutul Ciprian Resiga, colectiv căruia i-am insuflat ideile mele de a nu ceda, de a nu accepta neputinţa şi a nu depune armele. Revenind la întrebare, avem un grup de gimnaste cărora le spun tot timpul: „după ce ai depăşit minimul de 57 de puncte la individual compus, eşti pe drumul performanţei”. Mă bucur că au apărut liderele generaţiei născute în 2001, Olivia Câmpean şi Denisa Golgotă, ultima campioană naţională şi la senioare la sărituri. „Tema” celorlalte gimnaste din lot este în acest moment să le depăşească pe acestea două.
Rep.: Ce trebuie întreprins ca aceste junioare să aibă continuitate în performanţă şi la seniorat?
N. F.: Federaţia Română de Gimnastică şi Comitetul Olimpic Român dau maxim din cât permite legea, din câte ştiu. Din păcate nu mai e suficient, va trebui să gândim pregătirea junioarelor la nivel de senioare, atenţia acordată junioarelor va trebui să fie cel puţin la fel de mare ca la senioare, dacă nu chiar mai mare. Statele Unite au reuşit să câştige individualul compus la competiţiile majore din ultimii ani cu gimnaste care abia au terminat junioratul şi se aflau în primul lor an de seniorat. Trebuie să ne aliniem la acest trend, pentru că acum suntem cu mulţi paşi în urmă în privinţa aceasta.
Din păcate, ne lovim mereu de problema finanţării. Ar trebui ca acest gen de activitate să preocupe comunităţile locale, din nefericire legislaţia actuală nu dă voie ca autorităţile să se implice mai mult, aşa că degeaba există bune intenţii. Vedeţi, după ’90 a avut loc un adevărat „atac” al unor discipline sportive care nu au avut rezultate ca să fie tratate şi finanţate la fel ca şi cele cu rezultate – cazul gimnasticii. Cineva, undeva, trebuie să regândească priorităţile, să analizeze foarte profund obiectivele sportului românesc, să cântărească opţiunile, anume ce doreşti, unde vrei să ajungi, pentru că Jocurile Olimpice sunt un adevărat „război” mondial, Campionatele Mondiale şi Europene la fel, ele te situează acolo unde eşti, îţi definesc statutul în sport.
Rep.: Au fost şi sunt discuţii cu noul cod de punctaj. Ce credeţi, pe noi ne avantajează sau ne dezavantajează?
N. F.: Acest cod de punctaj a fost construit pentru elite. El poate fi benefic numai pentru gimnastele cu aptitudini clare pentru acest sport, pentru gimnastica de mare performanţă. Poartă amprenta intereselor celor din Comitetul Tehnic feminin care l-a elaborat şi vreau să cred că cei de acolo au urmărit în primul rând interesul gimnasticii. Noul Cod a reaşezat practic toate naţiunile la linia de start; de acolo fiecare a plecat cu viteza sa, cu maşinile avute la dispoziţie, ca să continui comparaţia. Desigur că aceia care au ştiut dinainte despre el au avut un avantaj, au apucat să se pregătească din timp.
Rep.: A fost o adevărată „explozie” la Mondialele de la Glasgow a unor naţiuni de care nu auzise nimeni în gimnastică. Care e cauza?
N. F.: Faceţi o investigaţie şi vedeţi câte săli s-au construit în acele ţări în ultimul timp, ce investiţii au făcut în specialişti şi tehnologii de ultimă oră, care este aportul adus de specialiştii români, ex-sovietici şi chinezi pentru a-i ajuta pe cei de acolo să îşi însuşească elementele tehnice necesare, să înţeleagă acest fenomen. Am întâlnit, cât am umblat prin lume, specialişti de un nivel teoretic foarte ridicat. Nu au apărut rezultate peste noapte, s-au făcut investiţii şi finanţări de cel mai înalt nivel. La noi COSR finanţează Lotul Olimpic cu 150.000 de euro pe an, mai vin câteva zeci de mii de la Federaţie, în total sub 200.000 de euro pe an. Cum credeţi că ne putem bate cu ţări care investesc milioane în gimnastică?
Rep.: Şi totuşi, care este soluţia pentru a face acest lucru?
N. F.: Este vorba aici şi de motivaţia antrenorilor. La cluburi sunt recompensaţi jenant de puţin faţă de cât li se cere. Este absolut necesar să se găsească o grilă de salarizare, cel puţin la nivelul centrelor de pregătire olimpică, pentru că altfel după un stagiu de câţiva ani sau numai câteva luni (!) antrenorii tineri preferă să plece în străinătate, am observat lucrul acesta frecvent. Nu poţi să le ceri să pregătească supervalori fără să le acorzi capacitatea de acces la ultimele informaţii din domeniu, care costă. Plus că este nevoie ca antrenorii să se poată concentra pe ce au de făcut, nu să ducă grija că nu au cu ce îşi plăti factura la gaz.
Încă ceva, un exemplu de cum sunt tratate lucrurile: la cluburile sportive şcolare nu se mai acceptă cuplu de antrenori soţ-soţie. Să facem un calcul simplu: o antrenoare are la fiecare grupă 12 copii; la paralele fiecare copil trebuie să execute un element de bază, îndreptarea în sprijin, de minim zece ori; un copil are, să zicem, 20 de kg; ridicat de 10 ori, asta înseamnă 200 kg, ori 12 copii, aproape două tone şi jumătate ridicate pe schimb de 40 de minute la un singur aparat! Şi mai sunt bârna, solul şi săriturile pe lângă paralele. Vedeţi, contactul direct între antrenor şi sportiv este condiţia esenţială de progres în gimnastică. Nu e ca la atletism, nataţie sau jocuri sportive, lucrurile stau total diferit, e ca la lupte, judo sau box.
Rep.: Cum e susţinut Lotul de junioare aici la Deva?
N. F.: Am avut noroc să găsim în Deva oameni care să ne stea alături şi le mulţumim pe această cale: directorului Colegiului Naţional Sportiv, celor de la Clubul Sportiv Municipal, Primărie, Consiliu Judeţean, sponsorilor privaţi. Dorinţa noastră este ca ei să rămână lângă de noi şi pe viitor şi să li se alăture şi alţii. Gimnastica românească şi cea deveană sunt atât de strâns legate şi ne-au adus atâtea bucurii şi realizări încât îmi place să spun că Deva este Sarmisegetusa gimnasticii româneşti.
Facem şi un demers pe această cale: există Fundaţia FOR-GYM – filiala Deva, pe care am fondat-o având ca principal obiect de activitate susţinerea gimnasticii româneşti. Există posibilitatea legală de a sponsoriza fundaţia prin direcţionarea a 2% din impozit la privat şi 20% din profitul firmelor comerciale, iar noi asigurăm o totală transparenţă în ceea ce priveşte utilizarea acestor fonduri. Conturile bancare sunt: RO 08 UGBI 0000372003955 RON la Garanti Bank Deva
sau RO 30 FNNB 000501019902 RO 01 la Credit Europe Bank Constanţa.
Rep.: O ultimă întrebare, care este programul de pregătire al lotului de junioare?
N. F.: După vacanţa de Crăciun din perioada 19 – 27 decembrie începem pregătirile pentru Campionatele Europene de junioare din luna iunie 2016 de la Berna. Vom merge în cantonament la munte, unde vom efectua aşa numita pregătire fizică nespecifică, constând în antrenamente de rezistenţă, pregătire de forţă pentru picioare – în special, trunchi şi braţe. Ne-am dori şi noi să fim cu familiile de Revelion, dar pregătirea ne impune să fim alături de copii, pentru că trebuie să îşi încarce bateriile pentru cel puţin jumătate de an de acum încolo.
Vă urăm tuturor de pe acum Sărbători Fericite şi un An Nou Fericit!
