Demolarea palatelor ilegale de la Hăşdat: misiune imposibilă pentru edili
Problema palatelor ţigăneşti e ca o castană fierbinte în mâinile edililor Hunedoarei. Nimeni nu pare că doreşte să rişte (electoral) şi să aplice litera legii: demolarea zecilor de construcţii ridicate ilegal. În schimb, în Consiliul Local se încearcă tot felul de subterfugii pentru a-i pune în legalitate pe cei care au avut bani să-şi ridice palate, dar n-au catadicsit să plătească taxe şi impozite locale pentru ele şi nici măcar să solicite aprobările necesare.
În şedinţa de Consiliu Local de ieri, punctul de vedere exprimat de Constantin Rusu (PNL), notar de profesie, a reuşit să dea peste cap intenţia majorităţii de a vota vânzarea unui teren din zona Hăşdat aflat sub o construcţie ridicată fără aprobările necesare. Rusu le-a atras colegilor atenţia asupra faptului că un asemenea act ar fi total ilegal. Un alt punct de pe ordinea de zi a aceleiaşi şedinţe se referea la aprobarea unei cereri care ar urma să fie formulată de Consiliul Local pentru a trece din proprietatea statului în cea a municipalităţii un teren de 2,5 hectare situat între străzile Serei şi Rotarilor (adică tot în zona numită generic „Hăşdat”). În raportul ce însoţea proiectul de hotărâre se arăta că pe acest teren „au fost distribuite loturi de 100 de mp în vederea construirii de locuinţe, înainte de anul 1998. Pentru clarificarea situaţiei acestui teren, deoarece există numeroase cereri de cumpărare, închiriere sau concesiune din partea cetăţenilor care locuiesc în zonă propunem trecerea acestui teren din proprietatea Statului Român în domeniul public al municipiului Hunedoara”. Nu se specifica niciunde că, de fapt, pe acest teren se află mare parte din palatele ţigăneşti ridicate ilegal. Din nou, consilierul Constantin Rusu a adus în atenţie problema. “Dacă preluăm terenul, până la urmă ne vom trezi în aceeaşi situaţie de la punctul precedent: vom fi din nou puşi să votăm vânzarea terenului de sub nişte construcţii ilegale”. Deşi alături de PSD au votat şi consilieri din PDL, PPDD şi UNPR, proiectul nu a trecut.
„Am dorit să fim pregătiţi”
Legislaţia actuală prevede clar că în cazul construcţiilor ridicate fără autorizaţie, ori în cel al construcţiilor autorizate care nu respectă proiectul prezentat la primărie, edilii trebuie să amendeze deţinătorul şi să-i lase câteva zile la dispoziţie pentru demolare. Dacă nu-şi demolează singur construcţia, acţiunea trebuie făcută de primărie, iar costurile urmează să-i fie imputate proprietarului. Primăriile din Timişoara sau Cluj – Napoca au trecut la demolări de palate ţigăneşti. Primarul Hunedoarei, Viorel Arion, speră la o altă soluţie: „Înainte de a trece la demolare trebuie analizată situaţia juridică în fiecare caz în parte, pentru că nu vrem să demolăm, apoi să ne trezim cu procese şi cu despăgubiri de plătit”.
În ce priveşte proiectul de hotărâre iniţiat ieri, de fapt, a fost vorba de o acţiune de pregătire în vederea unor schimbări legislative anunţate de Victor Ponta . Ponta a declarat că va apărea o hotărâre sau o ordonanţă de guvern prin care se va clarifica situţia clădirilor de acest fel şi noi sperăm să nu mai fie nevoie de demolări pentru intrarea în legalitate. Prin trecerea terenului din proprietatea statului în cea a municipalităţii am dorit să fim pregătiţi pentru momentul în care va apărea actul normativ anunţat de primul ministru”.
Miza reală: 1500 de voturi
Chiar şi palatele ridicate pe terenuri private şi pentru care există autorizaţie de construcţie emisă de primărie încalcă legea, pentru că proiectul prezentat la Serviciul de Urbanism nu seamănă deloc cu lucarea executată în realitate (proprietarii vin şi prezintă case cu şarpante obişnuite, dar la momentul execuţiei lucrării apar turnuri şi turnuleţe).
Invazia de palate ţigăneşti din zona Hăşdat a început cu mai bine de 10 ani în urmă, iar procesul pare că nu se mai opreşte. Vile cu turnuleţe au început să apară şi pe bulevardul Decebal din Hunedoara.
Niciun primar nu a pus vreodată problema demolărilor la Hăşdat. Comunitatea de aici reprezintă o masă electorală disciplinată care poate furniza cel puţin 1.500 de voturi candidatului sau partidului care o „cucereşte”. În economia alegerilor, la Hunedoara. 1.500 de voturi înseamnă enorm, cel puţin 5 la sută din numărul total al voturilor exprimate în oraş la rundele de alegeri din ultimul deceniu. Iar dacă ne gândim că, de exemplu, în 2012, diferenţa de voturi dintre Viorel Arion şi Bende Barna a fost mai mică de 800…
Aceste detalii nu par să-l impresioneze însă pe Constantin Rusu: „Mie îmi este ruşine când văd turiştii care intră în Hunedoara dinspre Călan cum opresc maşinile şi se apucă să facă poze cu acele palate, în loc să facă poze la Castelul Corvinilor. Eu cer respectarea legii şi atât, indiferent despre ce etnie este vorba. Avem o lege care spune că acele construcţii ilegale trebuie demolate, iar Executivul Primăriei trebuie să o pună în aplicare”.
Nu plătesc impozite
Conform datelor Primăriei Hunedoara, în zona Hăşdat există 41 de „palate” şi 18 case mai vechi ce recent au fost „upgradate”, transformându-se în vile cu turnuleţe. În unele cazuri proprietarii nu au fost identificaţi nici acum. Din cele 41 de palate doar un sfert sunt înregistrate la Primărie pentru impozitare. Dintre cele 18 case „upgradate”, pentru 10 se plăteşte impozit.
La început, „palatele” se rezumau la suprafeţe locuibile de 200-300 de metri pătraţi. Construcţiile apărute mai recent au şi câte 400 – 600 de metri pătraţi, fiind dispuse pe câte trei sau patru niveluri.
Palatele ţiganilor de la Hăşdat au ajuns anul acesta şi în atenţia presei din Marea Britanie care arată că au fost ridicate cu bani obţinuţi din activităţi infracţionale derulate în Anglia, Franţa, Germania sau Italia de clanurile care le deţin.
