DECLARAŢIE POLITICĂ. De ce nu luăm în calcul și specialiștii noștri?
Românii au o frumoasă vorbă: cine n-are bătrâni, să-și cumpere! Din păcate, în politica de pe aceste meleaguri, bătrânii nu mai reușesc să își transmită generațiilor ce vin din urmă știința, înțelepciunea și experiențele personale, care să ducă la propășirea cetățenilor acestei țări. Tot mai rar se aude vreo voce a înțelepciunii, și aceea pe cale de a ieși din sistem în mod natural, cum ar zice un băsist care se respectă. Tot mai rare sunt urechile care să și audă vocea înțelepciunii, ca să nu mai vorbim despre mințile cele ce pot pricepe ce vrea să spună această voce… În ultimii 25 de ani, guvernanții nu s-au prea înghesuit ca să asculte de „bătrâni”, fie că vorbim despre vârstă, fie că luăm în calcul știința și experiența. Ați văzut vreun Igaș, vreun Videanu ori vreo Elena Udrea care să colaboreze cu Academia Română în domeniile lor de activitate? Ați auzit ca vreun ministru portocaliu să întrebe vreun academician despre ceva soluții la problemele naționale din domeniile lor de activitate? Ferit-a sfântul! Dacă i-a pus partidul acolo, concluzia se impune: ei sunt cei mai deștepți dintre traci, romani și daci, puși grămadă…
Ne înghesuim ca să dăm explorările și exploatările și industriile pe mâna străinilor. Cum Dumnezeu, noi care am fost numărul unu în domeniul utilajului petrolier, acum nu mai știm nici să scoatem petrol, nici măcar cum să-l transportăm? La fel cu celelalte resurse. Ne mulțumim, ca milogii impotenți, cu o redevență simbolică, în loc să fim noi cei care decidem asupra bogățiilor noastre! Iar am venit la vorba lui Goga: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă!”…
Un exemplu de voce a înțelepciunii și experienței care nu este, din păcate, luată în calcul, este și cea a inginerului Justin Andrei, cercetător ştiinţific gradul I, pensionar, director ştiinţific al Institutului Geologic al României în perioada 08.01.1990 – 15.06.1999. Acest specialist deosebit al țării, de știința și experiența căruia ar trebui să ne bucurăm cât mai este încă în viață, se referă tocmai la perspectiva descoperirii de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în toată România, în zone noi sau în profunzimea unor structuri epuizate. Tot dânsul propune metodologii variate de prospectare, pe care le pot aplica și românii, nu doar străinii. Estimează, astfel, că rezervele noastre de ţiţei se pot cel puţin dubla, iar cele de gaze naturale pot creşte şi mai mult. Iar în subsidiar se urmăreşte creşterea gradului de recuperare a ţiţeiului din zăcăminte epuizate. În sfârşit, dar nu în ultimul rând, dânsul doreşte ca activităţile complexe de cercetare să constituie o şcoală pentru formarea de noi specialişti în domeniul prognozei pentru hidrocarburi şi în cel al ingineriei de zăcământ din rândul celor mai dotaţi tineri, care să asigure schimbul de mâine a celor care, fatalmente, vor fi trecut, nu peste mult timp, în „împărăţia umbrelor”. Cere mult, acest specialist, dintr-o generație pe cale de dispariție? În nici un caz! Dar e nevoie de urechi și minte pentru a asculta vocea înțelepciunii și experienței…
Sincer, trebuie să recunosc și faptul că, reprezentând un segment din alegătorii hunedoreni, aș fi interesat și eu ca Ministerul Economiei, dar şi domnul ministru Mihnea Cosmin Costoiu și domnul Tudor Prisecaru, Preşedinte-Secretar de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, să obţină fondurile necesare pentru antamarea, în toamna anului 2013, a unor cercetări geofizice şi geologice în vederea punerii în valoare a zăcămintelor cuprifere-aurifere de tip porphyry Musariu-adâncime şi Valea Arsului, din câmpul minier Barza-Brad. Pentru că asta ar da un nou imbold economic zonei, reducând șomajul, aducând mai mult venit la bugetul național, cu alte cuvinte – având numai avantaje din această colaborare.
Însă, având în vedere că Ministerul de Finanţe respinge cu obstinaţie, în acest an, orice fonduri de investiţie din partea ministerelor, doar premierul poate să-i facă să înţeleagă, pe economiștii strânși la pungă în domeniul achizițiilor utile, că, în cazul de faţă, nu este vorba de cumpărarea, mai mult sau mai puţin mascată, a unor produse nu de strictă necesitate, ci a unor echipamente şi softuri geofizice de import de interes strategic pentru România. Fără acestea, nu se poate definitiva conturarea şi stricta localizare a unor foarte importante zăcăminte auro-argintifere ascunse şi foarte bogate, iar în cazul de faţă, nu se pot valorifica două importante zăcăminte cuprifere-aurifere-argintifere din arealul fostei Întreprinderi Miniere Barza-Brad, astăzi desfiinţată. Am venit la putere ca să demonstrăm că putem face și lucruri bune pentru români. E timpul să trecem și la treabă…
Bucureşti, Deputat,
26 iunie 2013 Laurențiu Nistor
