Debut cu dreptul în Operă a Teatrului de Artă din Deva. „Cosi Fan Tutte” – un produs de excepție al „Laboratorului liric”

Primul spectacol de operă pus în scenă de Teatrul de Artă din Deva s-a dovedit, de departe, cel mai bun spectacol montat în ultimii 25 de ani la „poalele cetății”. Colaborarea profesorului Theodore Coresi cu teatrul devean pare a fi de bun augur, marcând un nou capitol în viața culturală a județului Hunedoara.

Coproducția Teatrului de Artă din Deva și a Vienna Opera Company s-a dovedit a fi un spectacol liric de mare valoare, comparabil cu producții ale teatrelor lirice de prestigiu. Într-un timp foarte scurt, maestrul  Theodore Coresi a reușit să facă minuni cu o orchestră în miniatură și un grup de tineri interpreți de certă valoare. „Ingredientelor” pe care le-a avut la îndemână „capelmaistrul” li se adaugă și fundamentul esențial în acest spectacol: muzica inegalabilului Wolfgang Amadeus Mozart.

Debut cu dreptul în arta lirică

Spectacolul a cărui premieră s-a bucurat de un real succes poate fi văzut ca un preambul al Festivalului „Hunedoara Lirică” pe care Teatrul de Artă din Deva îl va organiza la mijlocul lunii Iulie. Experimentul, privit cu scepticism de „oamenii de cultură” din Deva, pe care directorul teatrului, Mihai Panaitescu, împreună cu profesorul Theodore Coresi s-au încumetat să-l facă a reușit pe deplin, grație ambiției managerului, a experienței maestrului și  talentului celor 12 tineri cântăreți, a pianistei Ayako Ono și a unei mici părți a Orchestrei „Mihail Jora” din Bacău. Povestea spusă în limbajul universal al muzicii, cu accente de comedie bufă, curge în paralel cu acordurile mozartiene, îmbinându-se într-o poveste clasică satirică, o comedie de intrigă. Eterna poveste a geloziei pe care o regăsim pe scenele lumii de la dramele lui Shakespeare la  satirele lui Moliere și Commedia dell’arte.

Voci tinere în „Laboratorul liric”

De remarcat prestația extraordinară a tuturor tinerilor interpreți prezenți pe scenă în seara premierei.  Sprana Stella Kavvadia Alevra, născută la Atena, absolventă a Conservatorului din Atena și a altor prestigioase școli de muzică printre care și Athenaeum Maria Callas Conservatory, la clasa celebrei profesoare Marina Krilovici, a dat viață personalului Fiordiligi, una dintre iubitele puse la încercare de logodnicii geloși. Cu o voce caldă, mulată pe acordurile muzicii lui Mozart, tânăra soprană trece cu ușurință și îl poartă odată cu ea și pe spectator prin stări contradictorii, prin frământări între bine și rău, între trădare și nevoia spiritului tânăr de evadare spre distracție, acompaniată și completată perfect de „Dorabella”, interpretată în seara premierei de mezzosoprana Andreea Ghidu, studentă a Universității Naționale de Artă „George Enescu” din Iași la clasa profesoarei Cristina Simionescu.  Regizorul spectacolului a „multiplicato” pe „Despina”, un personaj metaforic, care vrea să simbolizeze intriga, gura lumii, un fel de conștiință negativă, de ispită spre rău, pe care Mihai Panaitescu a văzut-o ca pe o hidră cu trei capete care intervine ori de câte ori „răul” trebuie scos în evidență și surorile trebuie ispitite spre adulter. Cele trei capete ale „hidrei” sunt: soprana Elmas – Zeynep Mehmet, absolventă a Conservatorului din Firenze, soprana Maria Magdalena Duțu, absolventă a Universității  din Oradea și soprana Andreea Teodora Gavriluți, studentă la Universitatea de Arte din Iași. Cele trei interprete reușesc să fie permanent „accidentul” care determină acțiunea și să susțină atât prin voce, cât și prin mișcare intriga poveștii. Cei trei „băieți” Fernando interpretați de tenorul Marco Ascani, Guglielmo – Baritonul, Valentin Marele și Don Alfonso – bassul Andrei Yvan reușesc o interpretare actoricească aproape nefirească cântăreților de operă prin mișcarea scenică și gesturile de un firesc simplu dublate de trei voci de excepție care împreună cu „partea feminină” a distribuției au realizat un „coctail sonor” extrem de plăcut. Nu în ultimul rând trebuie amintit Cherubino, definit ca „un personaj de împrumut” și interpretat de contratenorul Yalcin Recep, un Cupidon care trece ca un meteor în deschiderea actului doi, dar rămâne pe retină și în „urechile” spectatorilor până la sfârșitul piesei.

… cezarului ce-i a cezarului

Regizorul artistic al spectacolului, Mihai Panaitescu, deși se simte destul de puțin în spectacolul de operă, a reușit să-și impună viziunea asupra reprezentației în ansamblu, dând cursivitate și logică unei povești greu de înțeles publicului neinițiat în arta lirică, ajutat de regizoarea Cristina Cotescu, cu o experiență de peste 30 de ani în operă. O „piesă importantă” în realizarea spectacolului a fost pianista Ayako Ono, corepetitor în „Laboratorul liric” în care s-a născut „Cosi fan tutte”.  Peste toate personajele și vocile tronează, însă, omul a cărui experiență a făcut posibil succesul primului spectacol de operă pus în scenă la Deva, profesorul Theodore Coresi. Sub bagheta lui, o mână de instrumentiști ai Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău au cântat ca o orchestră completă, vocile tinerilor soliști s-au împletit armonios și împreună cu muzica inegalabilului Mozart au născut primul spectacol liric din istoria recentă a Teatrului de Artă din Deva.