glasul-hd.ro Web analytics


AdministrațieEconomic

Curtea de Apel Cluj a blocat definitiv exploatarea auriferă a canadienilor de la Deva Gold, ”paravanul” lui Frank Timiș

Curtea de Apel Cluj a dat o sentință definitivă în procesul privitor la exploatarea auriferă în sensul că afacerea de la Certeju de Sus nu se va mai concretiza. După ce, anul trecut, celor de la Deva Gold le-au fost anulate acordul de mediu și autorizațiile de construire, compania a formulat o contestație în anulare care a fost respinsă la sfârșitul acestei luni de instanța clujeană. În spatele Deva Gold se află omul de afaceri Frank Timiș.

Deva Gold SA Certejul de Sus are cele mai multe licențe de exploatare în zona Munților Apuseni, patru în vigoare și una în curs de aprobare pe o durată de cinci ani.

În spatele acestei afaceri se află, prin interpuși, Frank Timiș, om de afaceri din zonă.

Acum, compania este deținută de ELDORADO GOLD ROMANIA, COMPANIA NATIONALA A CUPRULUI AURULUI FIERULUI MINVEST SA și CARTEL BAU SA, iar administratori sunt  MOCAN EMIL și DRAGOI NICOLAE (reprezentant al Mininvest).

Nicolae Stanca, directorul general al Deva Gold spune că nu i se pare normal verdictul dat de instanța clujeană și că cei 200 de oameni care sunt angajați în firmă vor fi ”puși în brațele statutului”.

”Dacă actele spun că totul a fost legal și vine un judecător și dă o sentință care spune că nu-i așa, eu ce să fac! O să rămână 200 de oameni pe drumuri și eu îi voi pune în brațele statului român dacă așa s-a dat sentința. Am anunțat board-ul companiei și cred că vom relua procedura. Noi am contactat toate autoritățile implicate și ele spun că am respectat procedura, am respectat legislația și acum se dă verdict că nu este așa! Însă se pare că Mining Watch conduce România și tot ce pot să spun este că s-o conducă în continuare. Acolo ar fi trebuit să lucreze vreo 500 de oameni și zona ar fi fost salvată economic, dar să creeze ONG-iștii locuri de muncă!”, a declarat Stanca pentru Gazeta de Cluj.

El a fost ani buni membru în consiliul de administraţie al Roşia Montană Gold Corporation, iar în trecut a fostul director al Regiei Autonome a Cuprului Deva, atunci când a încheiat niște contracte ilegale cu Gabriel Resources, care a devenit subiectul unei anchete a DNA în 2007, fiind abandonat din lipsa probelor pentru infracțiunile de dare și luare de mită (sau a presiunilor politice asupra judecătorilor). Stanca este fostul prefect al Hunedoarei (1999-2000) este membru al Partidului Social Democrat și a fluctuat la conducerea companiilor afiliate lui Vasile Frank Timiș: Deva Gold și European Goldfields. De fapt, Nicolae Stanca este primul oficial care a asociat statul român cu companiile companiilor canadiene, el fiind persoana care a semnat din partea statului român actele de asociere între Minvest Deva şi Gabriel Resources în 1997.

O altă companie din cadrul suveicii Deva Gold SA este European Goldfields deținută de ELDORADO GOLD BV și administrată de Nicolae Stanca. Ani la rândul, firma a declarat cifre de afaceri zero și pierderi anuale de peste un milion de euro.

Eldorado-ul lui Frank Timiș

Eldorado Gold (România) BV este asociat persoană juridică al companiei DEVA Gold SA, însă este, de fapt, o societate offshore înființată și organizată în temeiul legii olandeze, având sediul social la adresa str. Barbara Strozzilaan nr. 101, 1083HN, Amsterdam, OIanda, număr de înregistrare 56598076, legal reprezentată de către dna Titia Viktoria Csilla Csanky și dl Tonnie Beier, în calitate de Asociat unic al EUROPEAN GOLDFIELDS DEVA – S.R.L. Eldorado Gold Corporation (Romania) BV este o companie olandeză cu sediul la Amsterdam care deține circa 80% din acțiunile Deva Gold SA.  Eldorado Gold Corporation (Romania) BV a cumpărat în februarie 2012 cu 2,4 miliarde de dolari European Goldfields Deva SRL, astfel a preluat pachetul majoritar  de acțiuni la Deva Gold SA. European Goldfields Deva SRL a primit la rândul său capitalul Deva Gold Barbados Limited (în prezent lichidată) printr-o inginerie financiară, pentru ca Eldorado Gold România BV să poată achiziționa pachetul majoritar de 80% din acțiuni la Deva Gold SA.

Investitorii Deva Gold au renunțat, în 2005, la tehnologia cianurării integrale, deși inițial au mers pe o soluție identică cu cea de la Roșia. Potrivit estimărilor Deva Gold, compania va folosi 1.653 de tone de cianură pe an, în timp ce la Roșia Montană vor fi utilizate 12.000 de tone de cianură pe an. Conform acelorași surse, exploatarea de la Certej se va întinde pe o perioadă de 16 ani, iar cea de la Roșia Montană va avea o durată de funcționare de 17 ani. Estimările companiilor arată că de la Certej ar urma să fie extrase aproximativ 60 de tone de aur și 375 de tone de argint, iar din zăcământul de la Roșia Montană 314 tone de aur și 1480 de tone de argint.

Cazul rămas la poarta DNA

În noiembrie 2019, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au clasat dosarul Certej la doar 10 zile de la preluarea cazului, pe motive procedurale. Împotriva soluției de clasare, Asociația Declic a depus plângere. În paralel, aproape 4000 de membri Declic i-au transmis procurorului-șef DNA, Călin Nistor, un memoriu pentru infirmarea clasării și redeschiderea cercetării penale.

Dosarul privind infracțiunile de la Certej a fost deschis în urma unui denunț depus în octombrie 2016 la DNA Alba. În noiembrie 2016 DNA Alba a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu. La aceasta s-au adăugat sesizări ale Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne și Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din cadrul Parlamentului României și Senat. În iunie 2019, DNA Alba Iulia a clasat dosarul.

În august 2019, procurorul șef DNA a infirmat soluția de clasare ca netemeinică și nelegală și a dispus redeschiderea  anchetei la DNA, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

Proiectul minier din Certeju de Sus, Hunedoara, este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenționează să deschidă prima mină de suprafață cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80%) și compania de stat Minvest Deva (~20%). Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.

Românul de aur

Unul dintre puţinii români implicaţi în afacerile cu aur din România este Vasile Frank Timiş, unul dintre fondatorii Gabriel Resources. Companiile lui African Minerals, African Petroleum Corp şi International Petroleum se ocupă de extracţia de ţiţei şi gaze naturale în estul Kazahstanului. Timiş s-a născut în România şi a început să lucreze în industria minieră din Australia de Vest, la vârsta de 16 ani. Rezident la Londra, are un trecut controversat pentru că una dintre companiile lui, Regal Petroleum, listată la Bursa din Londra, a fost amendată de autorităţile britanice cu aproape un milion de dolari, în 2009, pentru emiterea unor declaraţii de inducere în eroare cu privire la rezervele sale de petrol. Timiş deţine două avioane Bombardier Challenger 604, se arată în Forbes.

Statul a închis exploatările aurifere pentru că nu sunt rentabile

În ţara noastră nu se mai produce aur la scară industrială din anul 2006, când ultimele exploatări miniere au fost închise din motive de rentabilitate. Vârful producţiei de aur a României a fost atins înainte de 1990, când a depăşit 10 tone de aur pe an. În 2006, producţia a scăzut la câteva kilograme pe an. Costurile de exploatare şi subvenţiile acordate de stat erau mult mai mari comparativ cu valoarea celor câte kilograme de aur. În lipsa unor investiţii în retehnologizare, minele de stat au trebuit închise. Proiectele private demarate între timp nu au ajuns la stadiul de exploatare, principalul motiv fiind tehnologia propusă, respectiv utilizarea cianurilor în procesul de extracţie a aurului din zăcământul exploatat.

103,7 tone de aur în România

Conform unui raport al Consiliului Mondial al Aurului, din cele 107 ţări ale clasamentului, România are o rezervă bancară de aur de 103,7 tone de aur şi se situează pe locul 31. Primele locuri sunt ocupate de America (8.133,5 tone) şi Germania cu 3.408,3 tone de aur.

Sursă: Gazeta de Cluj

Back to top button
Close
Close