Cum a stricat „preţul cel mai mic” două drumuri din judeţ
Viva Construct, firma care a susţinut că poate face „ca la carte” lucrarea de lărgire a intrării în Hunedoara dinspre Sântuhalm, a obţinut o derogare de la Primăria Hunedoarei pentru a remedia deficienţele noii şosele. Situaţia de la Hunedoara, la fel ca şi cea de pe drumul spre Sarmizegetusa Regia, a fost provocată şi de principiul „cine oferă preţul cel mai mic câştigă licitaţia”, existent în Legea Achiziţiilor Publice, aflată încă în vigoare.
Asfalt vălurit, trotuare cu denivelări, semne de circulaţie şi marcaje rutiere lipsă. Sunt câteva dintre deficienţele constatate la recepţia lucrării de lărgire a intrării în Hunedoara dinspre Sântuhalm, la finele anului trecut. Primăria a semnat recepţia, dar a stabilit ca termen data de 31 martie pentru ca firma de construcţii să efectueze remedierile necesare în teren. Termenul a fost anunţat public la o conferinţă de presă a Primăriei, în prima jumătate a acestei luni. Până ieri, constructorul a reuşit să mai toarne doar câţiva litri de vopsea pe unele marcaje.
„Astăzi, o comisie a Primăriei s-a întâlnit cu reprezentanţii firmei. Cei de la Viva Construct s-au angajat că în două săptămâni rezolvă toate cele 7 – 8 obiecţiuni formulate de noi la momentul recepţiei. Noi am fost cei care am oferit un termen mai relaxat, data de 29 aprilie, pentru ca să nu se invoce apoi situaţii neprevăzute generate de vreme, sau alţi factori. În cazul în care constructorul nu se conformează, nu i se eliberează garanţia de execuţie care, din ce-mi amintesc, nu ştiu exact, este de 5 la sută din valoarea lucrării. S-au stabilit clar repere kilometrice ale zonelor care trebuie frezate şi asfaltate din nou, astfel încât să fie eliminate denivelările din carosabil”, spune directorul tehnic al Primăriei Hunedoara, Ladislau Demeter.
Licitaţie câştigată la CNSC
Proiectul pentru lărgirea la patru benzi a intrării în Hunedoara şi reabilitarea carosabilului şi trotuarelor de pe cele trei poduri a beneficiat de o finanţare europeană în valoare de 10 milioane de lei. Licitaţia a avut loc în primăvara anului trecut. Iniţial, Viva Construct a fost descalificată pentru că nu ar fi depus la termen documentele care să justifice tehnic şi economic oferta de doar 3,4 milioane de lei făcută la licitaţie. Unii specialişti din Primărie ne mărturiseau la acea vreme că li se părea imposibil să reuşeşti să lărgeşti 2,3 kilometri de drum la patru benzi, să pui stâlpi de iluminat cu led-uri, să faci şi trotuare şi rigole cu doar 3,4 milioane de lei. Câştigătoare a fost desemnată o altă firmă, clasată pe locul II în „topul inversat” al preţurilor oferite, care oferise un preţ cu vreo 400.000 de lei mai mare. Viva Construct a atacat decizia la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi a avut câştig de cauză. Între timp, vara a trecut, lucrările efective au început abia în septembrie şi au mers destul de greu, aşa că s-a turnat asfalt şi la finele lunii decembrie. Rezultatul: un drum nou dar „săltăreţ”.
Poveste similară, petrecută simultan
Pe scurt, din cauza faptul că doar principiul preţului cel mai mic contează, Hunedoara a ratat o lucrare pentru care ar fi avut bani destui. De la 10 milioane de lei disponibili la 3,4 milioane e o diferenţă.
Acelaşi principiu păgubos al preţului cel mai mic a afectat şi drumul spre Sarmizegetusa Regia. Aici a contribuit la „succesul parţial” al ideii şi proiectul tehnic catalogat ca „foarte prost” de către oficiali ai Consiliului Judeţean Hunedoara. Iniţial, lucrarea a fost estimată la 42 de milioane de lei. ADR Vest a spus „poftiţi, luaţi 42 de milioane”. S-a făcut licitaţia şi s-a mers, normal, pe ideea „preţul cel mai mic câştigă”. Firma declarată câştigătoare a oferit în jur de 18 milioane de lei. Şoc în Consiliul Judeţean! Din nou s-a pierdut timp (vreo două luni la rând) cu verificarea sustenabilităţii economice şi tehnice a ofertei, din nou s-a „atacat” lucrarea abia în toamnă şi, din nou, a ieşit un drum de nota 7, nicidecum de nota 10. Din cele 22 de milioane rămase, am fi putut avea drum cu parapeţi pe toată lungimea lui, cu locuri de parcare în care să încapă, totuşi, şi o maşină normală şi, cel mai important, cu câte o bandă pe sens până aproape de obiectivul turistic, nicidecum cu „un singur sens”, cum se întâmplă pe ultimii săi patru kilometri. În schimb, banii s-au pierdut, pur şi simplu, la fel ca-n cazul proiectului de la Hunedoara.
Se schimbă abordarea?
Prezent la Deva, la mijlocul lunii decembrie, ex-directorul ADR Vest Sorin Maxim (acum secretar de stat în Ministerul Dezvoltării) anunţa că regiunea din care face parte şi judeţul Hunedoara a pierdut 80 de milioane de euro, pe sesiunea de finanţare trecută. Principala cauză au constituit-o proiectele tehnice prost întocmite. „Multe proiecte au avut erori şi omisiuni în proiectare, unele chiar majore. A fost nevoie de corecturi sau revizuiri, iar asta a generat întârzieri sau chiar corecţii financiare. Pentru următoarea sesiune financiară, le vom cere primarilor să vină cu o fişă de proiect astfel încât să putem preveni eventuale cheltuieli neeligibile, înainte de a înregistra oficial iniţiativele în sistem. Dorim să urmărim şi proiectele tehnice pentru a nu mai avea sincope generate de greşeli de proiectare. De altfel şi proiectanţii vor fi responsabilizaţi legal şi vor fi obligaţi să încheie asigurări profesionale de valoarea proiectului pentru care execută proiectul (tehnic – n.red.),”, spunea Sorin Maxim, la finele anului trecut.
Contactat ieri de Glasul Hunedoarei, Sorin Maxim a recunoscut: „Preţul cel mai mic era criteriul definitoriu în procedurile de licitaţie. Celelalte criterii erau doar unele de conformitate, dar, până la urmă, preţul era principalul reper. Ştiu că este aproape de aprobare o variantă modificată a legii (Legea achiziţiilor publice) prin care se doreşte ca accentul să fie pus şi pe calitate, nu doar pe preţ. Ştiu că au fost, până acum, nişte distorsiuni în piaţă generate de principiul preţului cel mai mic şi s-a întâmplat asta peste tot în Regiunea de Vest şi nu numai”.
