Cetăţile dacice – încă un gest alarmant. Un foc de tabără a fost aprins în incinta cetăţii Piatra Roşie

Patru tineri riscă să fie cercetaţi penal sau amendaţi contravenţional pentru că au făcut un foc de tabără în incinta cetăţii dacice Piatra Roşie. Aceştia au fost identificaţi duminică seara de către jandarmi şi poliţişti în timp ce se întorceau dintr-o drumeţie făcută la spectaculoasa aşezare antică.

Conform informaţiilor furnizate de IPJ Hunedoara, e vorba despre trei băieţi şi o fată care ar fi aprins un foc de tabără în incinta cetăţii. Cercetările sunt însă blocate la stadiul identificării „suspecţilor”. Pentru ca ancheta să meargă mai departe, e nevoie de o evaluare făcută de către specialiştii Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara. Ieri la amiază, reprezentanţii direcţiei amintite nu ştiau încă nimic despre incidentul de la Piatra Roşie, spunând că nu fuseseră încă informaţi de nimeni.

„În funcţie de concluziile specialiştilor Direcţiei pentru Cultură Hunedoara se va stabili ce măsuri se impun. Deocamdată, aşteptăm expertiza specialiştilor”, spune purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niţu.

Antecedente grave

Cu câţiva ani în urmă, un grup numeros de turişti urcaţi la Sarmizegetusa Regia au aprins un foc de tabără chiar pe Soarele de Andezit, un vestigiu antic unic în lume. Obiectivul a suferit distrugeri iremediabile. Se întâmpla pe vremea-n care Regia nu se afla încă în administrarea Consiliului Judeţean. Aici, actele de vandalism au dispărut odată cu desemnarea CJ Hunedoara ca administrator. Au continuat şi continuă în celelalte aşezări dacice din Munţii Orăştiei. La Costeşti, unii turişti au distrus o porţiune de zid antic şi au săpat zeci de gropi de mici dimensiuni, anul trecut, în septembrie. Gropi similare au fost găsite apoi şi la celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei care nu se află în administrarea Consiliului Judeţean. Nefiind păzite de nimeni, cetăţile Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru, Băniţa şi Căpâlna (ultima aflată în judeţul Alba) sunt şi acum la discreţia căutătorilor de comori şi a vizitatorilor cărora nu le pasă de fragilitatea unor vestigii vechi de două milenii care nu au beneficiat vreodată de intervenţii pentru conservare – consolidare.