Ce vor hunedorenii: autostradă cu nod la Sântuhalm şi transport public modern

Banca Mondială derulează în această perioadă o amplă consultare publică privind proiectele pe care românii din fiecare reşedinţă de judeţ le consideră drept cele mai importante pentru viitorul comunităţilor lor. În cazul judeţului Hunedoara, în analiză nu a fost inclusă doar Deva, ci și „conurbaţia” Deva – Hunedoara – Simeria. Rezultatele intermediare arată că finalizarea autostrăzii Lugoj – Deva este considerată cel mai important obiectiv. Construirea unei săli polivalente e pe ultimul loc. Cel puţin deocamdată. Se mai poate vota on-line până pe 22 martie pe site-ul http://www.prioritatileorasuluitau.ro.

După exprimarea a aproximativ 800 de voturi din Hunedoara, pe platforma on-line creată de Banca Mondială în parteneriat cu Federaţia Zonelor Metropolitane şi Aglomerărilor Urbane din România, rezultă că locuitorii oraşelor Deva, Hunedoara şi Simeria consideră drept cel mai important proiectul autostrăzii Lugoj – Deva. Pe poziţia secundă se regăseşte realizarea unui nod rutier în zona Sântuhalm pentru a asigura accesul la Autostrada A1, iar pe locul 3 se regăseşte doleanţa pentru un transport public cu autobuze electrice care să deservească populaţia din zona Deva – Simeria – Călan – Hunedoara.

Polivalenta mai poate să aştepte

Locul 4 este ocupat, deocamdată, de amenajarea unei intersecţii care să asigure fluenţă şi protecţie pentru participanţii la trafic la intersecţia DN 76 cu DN 7 (deja faimoasa intersecţie de la ieşirea din Deva spre Mintia). Pe poziţia a5-a a clasamentului se regăseşte Drumul TransRegio „Ţara Haţegului” (Petroşani – Deva) (nu e vorba despre vreun drum nou, ci despre DN 66 – drum modernizat dar pentru care, se pare, încă nu s-a făcut recepţia lucrărilor – n.red.). La ora redactării acestui material, locurile 6 – 10 erau ocupate, în ordine, de modernizarea căii ferate Petroşani – Simeria – Radna (porţiunea Simeria – Radna face parte din coridorul IV pan-european la a cărui modernizare se lucrează acum), realizarea unui Parc de afaceri în Deva, asigurarea accesului auto şi pietonal peste calea ferată în cartierul Grigorescu (Deva), reabilitarea şi modernizarea Gării Simeria, respectiv „Construcţia Sălii Polivalente (în zona Bârcea, pe partea opusă a Şoselei Hunedoara faţă de sediul S.C. Macon S.A.)”.

Ce se întâmplă după vot

În descrierea demersului se precizează că prioritizarea finală a proiectelor va fi inclusă într-un document al Băncii Mondiale ce va fi lansat la scurt timp după finalizarea campaniei. „Aceste proiecte vor informa nu doar activitatea autorităților publice, ci și a Băncii Mondiale în România. (…) Această campanie de consultare publică NU este o petiție sau un sondaj public uzual. Această campanie este un exercițiu de guvernare participativă, exercițiu larg utilizat în economii dezvoltate din întreaga lume, în special pe teme precum dezvoltarea urbană care are un impact semnificativ asupra nivelului calității de viață dintr-o aglomerare urbană”, se mai arată în prezentarea campaniei făcută pe pagina de facebook „priorităţile oraşului tău”.
Contactaţi de „Glasul Hunedoarei”, pentru a afla detalii despre cine a formulat cele 10 proiecte incluse în consultarea publică, reprezentanţii Băncii Mondiale ne-au comunicat că în întregul proces au fost implicate Primăria Deva, Consiliul Judeţean şi Prefectura Hunedoara. Cea din urmă instituţie amintită a fost cea care a inclus şi propunerile venite dinspre Primăria Hunedoarei şi Primăria Simeria. „Nu puteam să procedăm altfel, pentru că în centrul judeţului Hunedoara avem doi poli importanţi, nu unul singur: Deva şi Hunedoara. Noi nu avem un oraş mare, de 200.000 – 300.000 de locuitori în jurul căruia să graviteze un judeţ întreg. Aglomerarea urbană Deva – Simeria – Hunedoara este cea care are cel mai mare potenţial”, a explicat prefectul Fabius Kiszely.
În consultarea publică au fost incluse doar proiecte importante şi ample (inclusiv ca valoare) pentru fiecare reşedinţă de judeţ (sau aglomerare urbană cum e cazul porţiunii de centru a judeţului Hunedoara), dar care nu au finanţare.