miercuri , 10 septembrie 2025
Breaking News
Două premiere deschid stagiunea 2025-2026 la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”
UPU Hunedoara nu poate primi pacienţi timp de 24 de ore, de miercuri până joi
Cum poate asigurarea de viață pentru angajați să-ți motiveze și să-ți fidelizeze echipa?
Cum poți îmbunătăți experiența clienților cu servicii TV digitale
TOP 6 motive să alegi Argentina pentru următoarea ta vacanță de neuitat
Mașini de spălat rufe moderne: eficiență, inovație și sfaturi pentru o casă inteligentă
Dublă ratificare istorică pentru Avram Iancu
Alătură-te echipei Avis 3000 SA
Deva Airshow – 50 de ani de istorie și pasiune pentru zbor la Deva!
Lansare de carte – Alin Bonţa – „Cu bicicleta prin Andorra”.
Publicitate
Contact
Glasul cititorului
Pagina principală
Actualitate
Toate
Administrație
Anchetă
Diverse
Economic
Pamflet
Publicitate
Eveniment
Toate
Infracționalitate
Justiție
Comunitate
Comorile mai puțin știute ale Hunedoarei
Toate
ABC-ul primului ajutor
Agricultură
Colțul rușinii
Cultură
Îmbulinații zilei
Interviu
Învățământ
Parenting
Sănătate
Social
Special
Politică
Reportaj
Editorial
Sport
Timp liber
Cu bicicleta prin Hunedoara
Hunedoara Minunată
Mâncărimi culinare
Me’m tai – tai
Rețeta zilei by Avis 3000
Toate
Caricatura zilei
Concurs
Cu bicicleta prin Hunedoara
Fotografia zilei
Glasul IT
Ha ha ha! Bancul zilei
Hunedoara Minunată
Mâncărimi culinare
Mâncărimi muzicale
Me’m tai – tai
Rețeta zilei by Avis 3000
Știați că
Caută după
Caută după
Meniu
Istoria cum nu e scrisă în manuale
Ştefan CIOCAN
23 martie 2018
1.117
Transilvania înainte și după romani
Ştefan CIOCAN
15 martie 2018
1.211
Istoria cum nu e scrisă în manuale. Ce sărbătoresc maghiarii în 15 martie
Ştefan CIOCAN
9 martie 2018
3.382
Petele de sânge de pe uniforma armatei române
Ştefan CIOCAN
2 martie 2018
1.308
Biserica din Teiuș, ctitorie a lui Ioan de Hunedoara
Ştefan CIOCAN
22 februarie 2018
629
575 de ani de la nașterea lui Matia Corvin
Ştefan CIOCAN
16 februarie 2018
1.320
Misterioasa dispariţie a Bibliotecii „Corviniana”
Glasul Hunedoarei
9 februarie 2018
1.518
Istoria cum nu e scrisă în manuale. Emanuil Gojdu, mai mult decât un nume de cartier în Deva
Ştefan CIOCAN
2 februarie 2018
27.385
Istoria cum nu e scrisă în manuale. Cât a durat în realitate „unirea” lui Mihai Viteazul?!
Glasul Hunedoarei
25 ianuarie 2018
1.832
AUREL VLAD – O viață în slujba României Mari
Ştefan CIOCAN
18 ianuarie 2018
1.427
Principatul Transilvaniei – confederaţie între trei naţiuni politice
«
1
2
3
»
Back to top button
Close
Caută după
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue to use this site we will assume that you are happy with it.
Ok
![Între anii 1542 și 1545, când vechiul Regat maghiar medieval a fost împărţit în trei provincii distincte, stările din Transilvania s-au întrunit în mai multe Diete, cu scopul reorganizării teritoriului ardelean. În Regatul estic al Ungariei (devenit Principatul Transilvaniei) s-a stabilit un nou sistem politic-constituţional. S-a decis ca Transilvania să fie organizată sub forma unei uniri sau confederaţii a celor trei stări sau naţiuni politice („Bundestaat der drei ständischen Völker”), pornindu-se de la faptul că, încă înainte de 1526, fiecare din ele ajunsese să ocupe un anumit teritoriu din Transilvania. Nobilii ocupau şapte comitate (Solnocul Interior, Dăbâca, Cluj, Turda, Alba, Târnava, Hunedoara) şi două districte (Chioar şi Făgăraş). La rândul lor sașii erau stăpâni peste nouă scaune (Orăştie, Sebeş, Miercurea, Sibiu, Cele Două Scaune Mediaş-Şeica, Sighişoara, Nocrich, Cincu, Rupea) şi două districte (Braşov şi Bistriţa). Secuii ocupau cinci (de fapt opt) scaune (Trei Scaune [de fapt patru: Sepsi – Sf. Gheorghe, Kézdi – Tg. Secuiesc, Orbai - Zăbala şi Micloşoara], apoi Ciuc, Odorhei, Mureş şi Arieş). Dietele din anii 1542-1545 au decis ca fiecare naţiune să-şi menţină independenţa internă, propria organizare administrativă, propriul obicei de drept (toate dobândite încă dinainte de 1526). Unirea celor trei naţiuni a avut drept scop menţinerea ordinii interne şi supravieţuirea pe plan internaţional a statalităţii Transilvaniei. Transilvania, unitate prin diversitate Prin urmare, cele trei naţiuni au devenit adevărate „state în stat”, decise însă să înlăture toate obstacolele vechi care le opriseră de la o conlucrare eficientă şi să-şi acorde ajutor reciproc în caz de nevoie. Nemaiexistând puterea regală centrală ungară, care să le asigure ordinea şi privilegiile, cele trei naţiuni au fost nevoite să găsească o formă de convieţuire, un modus vivendi. Aşadar, din punct de vedere al dreptului de stat, locuitorii Transilvaniei au fost împărţiţi în naţiuni politice (reprezentate prin stări proprii) şi naţiuni tolerate, nereprezentate prin stări proprii. Naţiunile politice au fost nobilii (de etnie maghiară, germană - adică familii de saşi, care au ales să intre în rândurile nobilimii, părăsind Fundus Regius- , dar şi românească – vechea pătură cnezială, încă nemaghiarizată), secuii şi saşii. Iar cele trei „state” din Transilvania au fost comitatele nobiliare, scaunele secuieşti şi Fundus Regius sau Pământul Crăiesc (locuit de români şi saşi, dar în care drepturi politice deţineau doar cei din urmă). Aceste naţiuni politice deţineau dreptul, prin legile fundamentale, de a-şi exercita autoritatea asupra poporului de rând; de a-l reprezenta în congregaţiile (Dietele) Principatului şi de a conduce administrarea ţării. Populaţiile tolerate erau românii şi apoi imigranţi de diferite etnii (armeni, greci, sârbi, bulgari, ţigani şi evrei). Persoanele aparţinătoare acestor naţiuni tolerate se bucurau de „dreptul toleranţei individuale”, erau supuşi tuturor dărilor, dar nu aveau drepturi colective de „stare” în Dietele ţării. Cele trei părţi ale vechii Ungarii După lupta de la Mohacs și cucerirea unei părți importante a Regatului Maghiar de către turci, Ungaria s-a rupt în trei părți: Regatul Ungariei, condus de dinastia de Habsburg (în vestul Ungariei de azi, precum şi cea mai mare parte a Slovaciei actuale), Principatul Transilvaniei (Transilvania propriu-zisă), precum şi unele comitate la vest de Apuseni, numite Parţium: Arad, Zarand, Bihor, Hajdu, Crasna, Solnocul de Mijloc sau Sălaj, Maramureş. La acestea s-au adăugat în prima jumătate a secoluilui al XVII-lea chiar şi comitatele Sătmar, Szabolcs, Ugocea, Bereg, iar scurt timp chiar şi Zemplen şi Abauj, astfel că Principatul Transilvaniei a cuprins, în epoca sa de maximă expansiune, teritorii din nord-estul Ungariei de azi. Apoi treimea răsăriteană a Slovaciei şi Ucraina Subcarpatică. În partea centrală a Ungariei au fost înfiinţate de către otomani, vilayetele (paşalâcurile) de Buda, Kanisza, Srem şi Timişoara. (sursa: „Contribuţii cu privire la evoluţia politică şi instituţională din Transilvania până în epoca modernă” de Paul Brusanowski)](https://glasul-hd.ro/wp-content/uploads/2018/01/MAIN-de-pus-cat-mai-mare-sa-se-vada-bine-ce-scrie-pe-harta.jpg)