glasul-hd.ro Web analytics

Comunitate

Cât de tradiţionale sunt produsele din târgurile de sărbători

Deşi românii sunt mari consumatori de produse tradiţionale, se pune întrebarea cât de autohtone sunt produsele care se regăsesc în târgurile de sărbători începând cu 1 decembrie? România importă 65% carnea de porc şi produce 30% din cantitatea de fasole consumată în ţară, potrivit Mediafax.

Consumul de carne de porc în România este de 32 de kilograme/locuitor/an, însemnând aproximativ 600.000 de tone de carne anual, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistiscă (INS). Din acestea, peste 65% va veni din import, iar preţurile în supermarketuri au crescut deja cu 20% faţă de luna iulie.

„Peste 65% luna asta import, am crescut de la 45% la 65%. Cred că va fi o explozie de la începutul lunii decembrie, iar preţul deja a explodat, la porcul în viu, dacă doresc să achiziţioneze de la gospodăria populaţiei în câteva zile, de la 10 lei/kg în viu, a ajuns în Botoşani de exemplu la 15 lei. În supermarket, preţurile deja au crescut cu 15-20% faţă de luna iulie şi se aşteaptă creşteri în continuare”, a explicat pentru Mediafax, Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine din România (ACEBOP).

Sorin Minea, preşedinte Romalimenta, a a adăugat că deşi suntem mari consumatori, „niciodată România nu a produs mai mult de 50% din necesar, în ultimii 25 de ani”.

Întrebat dacă românii vor putea mânca produse din carne de porc autohtonă la târgurile organizate de sărbători anul acesta, Sorin Minea a spus că „La târgurile astea de care vorbiţi dumneavoastră, mă îndoiesc profund că vreunul dintre producători poate demonstra trasabilitatea fără etichetă. Aceia vor spune că (produsele n.r.) sunt de la ei din curte, bio, naturale. Deci dacă vreţi să mâncaţi ceva de care habar nu aveţi de unde este, vă recomand cu căldură aceste târguri. Nici eu nu ştiu, nici ei nu ştiu. Dar dacă nu cumva au crescătorii ascunse prin codrii patriei, restul cumpără carne de unde găsesc mai ieftină, cu pestă din România sau de afară”.

„Cârnaţii aşa numiţi „tradiţionali” ar putea fi fabricaţi din carne din mai multe ţări”

Acesta a mai spus că producătorii nu au documente prin care să demonstreze parcursul comercial al cărnii, iar cârnaţii aşa numiţi „tradiţionali” ar putea fi fabricaţi din carne din mai multe ţări, prezentată drept autohtonă.

Specialiştii transmit că din întreg marketingul cu produse tradiţionale româneşti, singurele care pot să îşi onoreze acest statut sunt reţetele

Fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Horia Constantinescu a dat nişte exemple prin care şi-a exprimat scepticismul cu privire la realitatea produselor tradiţionale româneşti. „Marea majoritate nu sunt în opinia mea, tradiţionale, ci etichetele sunt cu iz tradiţional”, a spus acesta.

„Închideam un magazin în Piaţa Delfin care vinde produse sibiene. Vreţi să râdem împreună? De ce credeţi că erau produsele sibiene? Pentru că cei doi patroni erau din Sibiu. Produsele erau din Buzău, Călăraşi şi alte zone. Şi întrebându-i de ce aţi scris Bunătăţi de Sibiu? Păi noi suntem din Sibiu. Cam aşa sunt şi produsele, marea majoritate nu sunt în opinia mea, tradiţionale ci etichetele sunt cu iz tradiţional. Închideam un sibian de lângă un magazin important din Constanţa şi-mi spunea directorul magazinului că ăsta vine dimineaţa, ia produsele de la noi, le pune etichetele, le dă cu boia şi cu piper şi zice că sunt produse de el. Cum ar putea unul care e permanent la vânzare, la raion, la tejghea să şi producă dacă el e zilnic acolo? Cine le trimite? Bunică-sa?”, a relatat Horia Constantinescu.

Citește articolul integral pe Digi24