Castelul Corvinilor se apropie de un nou „prag psihologic”: 300.000 de vizitatori. Se impune o strategie.

Cel mai spectaculos edificiu medieval din România a fost vizitat, în primele nouă luni ale anului, de 230.000 de turişti. Se estimează că, anul acesta, numărul vizitatorilor Castelului Corvinilor se va apropia mult de 300.000. La un moment dat această „creştere naturală” se va opri, aşa că se pune problema pasului următor.

Numărul turiştilor la Castel a crescut „ca Făt Frumos” în ultimii patru ani, de la 80.000 în 2012 la 270.000 în 2015. Anul acesta se pare că va fi de 290.000, spre „pragul” de 300.000. Creşterea este îmbucurătoare, în Hunedoara se construiesc noi capacităţi de cazare, însă toată lumea ştie că, peste un an, doi sau cinci, va veni momentul în care ea se va diminua, ori chiar ar putea să dispară. Vizitatorii români sunt cei care au produs creşterea spectaculoasă din ultimii patru ani. La Castelul Corvinilor, s-au răsturnat vechile statistici, de până în 2010 – 2011, conform cărora 70 la sută dintre turişti erau străini, majoritatea din Ungaria. Cu 150.000 – 200.000 de turişti români pe an „potenţialul pieţei” căreia i se adresează Castelul Corvinilor este limitat.

Nimic schimbat

Turiştii vin în Hunedoara, cei prevăzători îşi rezervă din timp o cameră de hotel în care petrec doar o noapte (în general), vizitează Castelul, eventual şi Cetatea Devei, după care pleacă spre Alba şi Sibiu. Ne referim aici la turiştii care nu sunt atraşi de pelerinaje la Prislop, al căror număr nu a fost „contabilizat” de cineva, dar care sunt mult mai numeroşi. De mai bine de 10 ani, autorităţile locale şi judeţene îşi pun problema „cum îi ţinem pe turişti mai mult în judeţ”. Nimeni n-a rezolvat-o încă. Un proiect privind organizarea managementului destinaţiilor turistice este în fază incipientă la Autoritatea Naţională de Turism dar şi la Consiliul Judeţean.

Urgenţa de „grad zero” pentru Primăria Hunedoarei este finanţarea proiectului de restaurare în valoare de 5 milioane de euro. Cu o jumătate de Castel prin care plouă, cu fresce care mai mult nu se văd, cu spaţii încă închise circuitului turistic, nu ai şanse să progresezi. Problema e „în curs de rezolvare”, deşi ADR Vest a pus o primă piedică iniţiativei, respingând proiectul Primăriei din motive strict birocratice.

Se impune un „management integrat”

Directorul Muzeului „Castelul Corvinilor”, Costin Tinca, este de părere că obiectivul medieval va ajunge destul de curând la faza la care va avea nevoie de sprijin în ce priveşte managementul turismului: „Nu cred că a depăşi 300.000 de turişti e neapărat greu. Cred însă că e nevoie de un management integrat al turismului în judeţ. În Hunedoara nu avem aşa ceva. Vă dau un exemplu: la Castelul Bran sunt mereu turişti în număr mare, indiferent că e vară sau iarnă. Zona Braşovului, drept lucru, este solicitată în fiecare anotimp al anului, dar cred că şi la noi, de exemplu, un turist care stă o săptămână la schi în Straja poate fi tentat să-şi rupă o zi din vacanţă şi să coboare din staţiune pentru a vizita Cetatea Devei, Castelul Corvinilor şi Biserica Densuş. Sper la o formă de organizare în ce priveşte managementul integrat al turismului şi aş avea mai multă încredere dacă această entitate ar fi condusă de mediul privat, iar autorităţile publice judeţene şi locale să fie doar parteneri. Exemple de bune practici există şi sunt verificate. Nouă nu ne rămâne decât să încercăm să le aplicăm şi aici”.

„Castelul a adus turişti judeţului, ar fi momentul să i se întoarcă favorul”

Lucian Stanciu (foto), vicepreşedinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, spune că îşi pune mari speranţe în „OMD”-ul (organizaţie de management al destinaţiilor) care stă să apară acum cu sprijinul Consiliului Judeţean, în cadrul unei strategii gândite de ANT. Stanciu atrage atenţia că, la ora actuală, nu există niciun parteneriat turistic real între primăriile Devei şi Hunedoarei, în ciuda declaraţiilor făcute de foştii primari ai celor două oraşe. „Din ce reţin eu, la Centrul de Informare Turistică din Deva nu există niciun pliant cu Castelul Corvinilor, aşa că promovare reciprocă nu se face. În Austria, ţară în care turismul e o industrie, s-a întâmplat ca pe la noi. Până la sfârşitul anilor ’90, fiecare comunitate îşi vedea de planul propriu, fără să-i pese de cealaltă. Apoi, după lungi perioade de rateuri, au ajuns la un punct în care şi-au dat seama că nu mai pot creşte decât împreună, prin proiecte şi strategii comune. La noi s-ar putea implementa destul de rapid ideea unui card turistic: turistul plăteşte, să zicem, 40 de lei pe acel card cu care are apoi acces la Cetatea Devei, Sarmizegetusa Regia, Castelul Corvinilor. Aparent banii sunt mai puţini decât tarifele practicate separat de fiecare obiectiv, dar numărul turiştilor creşte. Fiecare destinaţie câştigă mai mult datorită unui «rulaj» mai mare. E nevoie şi de circuite în care să fie incluse şi alte obiective. Eu unul voi milita, de exemplu, ca liceul sportiv din Deva să devină şi obiectiv turistic. Sunt foarte multe obiective pe care nici noi nu le cunoaştem la adevărata lor valoare, cum ar fi Biserica din Strei, sau Biserica Sfântul Nicolae din Hunedoara. Revenind la problema castelului, în judeţul Hunedoara, Castelul Corvinilor a fost cel care a adus turiştii, decenii la rând. Ar fi momentul acum ca judeţul să-i întoarcă favorul”, spune Lucian Stanciu.