Castelul Corvinilor se ajută singur. Aproape o treime din banii încasaţi în acest an de edificiul medieval s-au întors în lucrări de reabilitare şi restaurare. E nevoie însă de mult mai mult

Primăria Hunedoarei a anunţat ieri finalizarea lucrărilor de reparaţii la acoperişurile Aripii Bethlen şi Turnului Toboşarilor. Investiţia s-a ridicat la aproximativ un milion de lei şi a presupus şi o serie de lucrări de renovare la exteriorul Turnului Toboşarilor. Lucrarea a fost finalizată cu patru luni mai devreme decât termenul contractual, stabilit pentru martie, 2015.

„De pe vremea regretatului primar Remus Mariş nu s-a mai făcut o asemenea lucrare la Castelul Corvinilor. Este un monument extrem de important pentru Hunedoara şi pentru patrimoniul cultural naţional. Nu ne vom opri aici. La anul vom aloca 1 – 1,5 milioane de lei noi pentru alte lucrări ce vizează restaurarea unor părţi ale castelului: acoperişul Turnului Vechi de Poartă, faţada exterioară şi îmbunătăţiri aduse Curţii interioare a edificiului”, spune primarul Viorel Arion. Acesta adaugă că Primăria este pe cale să finalizeze studiul de fezabilitate necesar unui proiect european pentru restaurarea castelului. Edificiul medieval ar avea nevoie de 30 de milioane de euro pentru a fi restaurat şi refuncţionalizat „ca la carte”, însă Viorel Arion estimează că Hunedoara poate spera la doar 10 milioane de euro, din fonduri UE, pentru sesiunea de finanţare ce se încheie peste şase ani.

Gata cu nunţile în Castel

În planurile făcute pentru Castelul Corvinilor pentru anul viitor se numără şi amenajarea unei zone din curtea interioară în care să poată fi oficiate căsătorii civile. Capela rămâne şi ea deschisă pentru ceremoniile religioase. Nunţile în castel sunt însă interzise. Iniţial, Administraţia Castelului a încercat să aplice un tarif de 12 ori mai mare pentru închirierea unei singure săli din monument, în scopul petrecerilor, de la 1.200 la 15.000 de lei pe oră. Chiar şi cu noul tarif, mai mult decât prohibitiv, au continuat să apară cereri de închiriere. Din motive care ţin însă de conservarea frescelor de pe pereţii Sălii Dietei, de exemplu, s-a luat decizia interzicerii petrecerilor de nuntă în castel, iar edilii oraşului au decis să scoată acest element din oferta Castelului Corvinilor. „100 de persoane prezente simultan într-o sală a monumentului, pe o durată destul de îndelungată, înseamnă o creştere bruscă a umidităţii, ceea ce afectează extrem de mult respectiva încăpere a edificiuluI”, spune muzeograful Sorin Tincu.

Alte planuri imediate

La anul, intrarea în Castelul Corvinilor se va face pe o alee care pleacă din parcarea mică, de la baza colinei pe care e aşezat edificiul, pe o alee care va urca prin spatele Casei Administratorului şi va trece prin grădina exterioară a complexului muzeal, zonă situată în imediata apropiere a străzii Voinii. În curtea exterioară va fi amenajat şi un muzeu în care arheologii de la Hunedoara îşi vor putea expune descoperirile făcute în zona Castelului (aria fiind locuită încă din neolitic), iar sub podul de intrare în castel va fi amenajată o zonă ocupată de animale.

De la 1 ianuarie şi până la 1 noiembrie anul acesta, peste 220.000 de turişti, cu 40 la sută mai mulţi decât anul trecut, au vizitat monumentul. Veniturile din biletele vândute în perioada amintită sunt de 3.347.000 de lei.

1994 – 1995- o restaurare-dezastru

Acoperişul întregului castel a fost obiectul unei ample operaţiuni de refacere în 1994 – 1995. Restaurarea a fost însă o afacere extrem de păguboasă, atât pentru buget, dar mai ales pentru edificiul în sine. Firma desemnată atunci pentru a face lucrarea a lucrat cu zilieri, necoordonaţi şi total neinstruiţi. Aceştia, ca să scape mai repede de ţigla veche, loveau din interior spre exterior în structura de lemn a acoperişului. Bucăţile de ţiglă cădeau peste crenelurile faţadei. Ţigla pusă pe şarpante a fost de calitatea a III-a, pe când, în devize era trecută „ţiglă calitatea I”, iar luni în şir mai multe aripi ale Castelului au stat neacoperite, structura lor fiind lăsată pradă apei care s-a infiltrat în urma precipitaţiilor. Mai mult, la controalele ulterioare s-a constatat că doar una din trei ţigle era prinsă cu sârmă (sârmă simplă, nicidecum sârmă de cupru).

După aşa-zisa restaurare de la mijlocul anilor ’90, Castelul Corvinilor nu a mai primit, vreme de un deceniu, niciun leu de la bugetul Ministerului Culturii. Alocări de la bugetul central s-au mai făcut din 2005 încoace, însă proiectele ba au fost prost executate şi întrerupte, ori sumele au fost alocate doar pe hârtie şi niciodată virate efectiv.