Castelul Corvinilor, monument UNESCO: „misiune imposibilă” sau „merită încercat”?
Un hunedorean reia ideea declarării Castelului Corvinilor drept obiectiv al patrimoniului mondial UNESCO. Problema s-a mai pus, cu vreo şase ani în urmă, însă demersurile au rămas la stadiul de discuţii. De data aceasta, re-iniţiatorul ideii pare hotărât să producă şi rezultate. Specialiştii consultaţi de „Glasul Hunedoarei” exprimă câteva rezerve, însă spun că, totuşi, merită încercat.
Bogdan Giurgiu, hunedorean „get-beget” şi membru al Partidului Ecologist, precizează din capul locului că demersul său nu are niciun scop politic: „Înainte să fiu membrul unui partid, sunt hunedorean. Pot să vină şi din PSD, şi din PNL, şi din UNPR, şi din UDMR, oameni alături de această iniţiativă. Am avansat ideea pentru că Hunedoara merită acest lucru. Castelul Corvinilor declarat monument UNESCO înseamnă creştere. Cetatea din Malbork, din Polonia, este monument UNESCO şi atrage anual peste două milioane de vizitatori, iar Malbork este un orăşel de doar 40.000 de locuitori. De ce nu ar avea şi Hunedoara aceeaşi şansă?”.
Bogdan Giurgiu adaugă că în această perioadă încearcă să pună bazele unui ONG, organizaţie care să solicite apoi sprijin unor specialişti în domeniu pentru a întocmi dosarul cu toate documentele şi expertizele necesare. „Iniţiativa poate aparţine unităţii administrative, sau unui ONG. La nivelul Primăriei a fost un demers în acest sens, în urmă cu aproape şase ani. Nu ştiu de ce s-a oprit, atunci. Nu mi-am propus niciun termen – limită. Îmi doresc ca, peste trei luni, să ne putem apuca de întocmirea analizei ştiinţifice necesare. Dosarul va fi apoi înaintat Ministerului Culturii, instituţia care va trebui, apoi, să facă propunerea către UNESCO. Ştiu că mai sunt şi alte monumente propuse, ştiu că e vorba de un proces de durată, dar, cu cât îl începem mai repede, cu atât mai bine”.
Părerea specialiştilor: „Merită încercat”
Vladimir Brilinsky, administratorul cetăţii Sarmizegetusa Regia, crede că pentru a-şi spori şansele de reuşită, un demers pentru declararea Castelului Corvinilor drept obiectiv UNESCO trebuie să presupună implicarea unor specialişti recunoscuţi, mai ales în medievistică şi urbanism: „Nu e imposibilă obţinerea unui asemenea statut, dacă sunt implicaţi specialişti în mai multe domenii şi dacă se găsesc elementele de unicitate ale Castelului. Unul dintre ele este simplul fapt că zona Castelului Corvinilor a fost locuită neîntrerupt încă din Neolitic şi până în zilele noastre. Statutul de monument UNESCO ajută în primul rând la creşterea prestigiului, dar şi la accesarea de fonduri europene pentru conservare şi restaurare. De exemplu, pentru proiectele care conţin monumente UNESCO, pe următoarea sesiune financiară, alocările de fonduri europene sunt duble”.
Vicepreşedintele Comisiei Naţionale pentru Arheologie, dr. Adriana Pescaru, conducea Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, în perioada în care complexul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei a fost inclus pe lista UNESCO. Demersurile au început în 1996 şi s-au finalizat trei ani mai târziu: „Nu-mi dau seama cât de dificil a fost atunci pentru că noi am furnizat doar datele tehnice. Demersul în sine a fost făcut direct de către Ministerul Culturii. În ce priveşte Castelul Corvinilor, acum, cetăţi şi castele de secol XV mai sunt în Europa, însă reuşita demersului de care vorbiţi depinde în foarte mare măsură de identificarea elementelor de unicitate ale sale. Gândindu-mă, acum, rapid, pe lângă perioada lungă de locuire a zonei, însuşi faptul că 99 la sută din castel este încă în picioare poate constitui un asemenea element de unicitate. E însă de încercat şi chiar îi felicit pe cei care se gândesc la asta. Totul este însă să aibă sprijinul Ministerului Culturii. Procedurile sunt destul de complicate, însă dacă doar stai şi te gândeşti, fără să încerci, nu ajungi niciunde. Merită încercat”.
Pe locul doi al listei de priorităţi
Demersul mai vechi la care se referă şi Bogdan Giurgiu a avut loc în 2010, pe vremea în care Primăria era condusă de Ovidiu Hada. Atunci, mai mulţi profesori universitari, inclusiv un reprezentant al UNESCO au concluzionat că monumentul medieval de la Hunedoara ar avea şanse reale de a fi inclus în patrimoniul mondial. Inexplicabil, Primăria nu a făcut nimic. Noua administraţie a Castelului Corvinilor a considerat însă că, mai întâi, trebuie să se ocupe de creşterea numărului de turişti şi de proiectele de restaurare: „În 2015 am avut 287.000 de turişti, cu 55.000 mai mulţi decât în 2014 şi cu 200.000 mai mulţi decât în 2012. Dacă trendul naţional se va menţine ascendent şi în 2016, suntem convinşi că anul acesta, la Hunedoara vor ajunge şi mai mulţi turişti. Noi am fi dorit mai întâi să restaurăm castelul şi apoi să solicităm includerea lui în patrimoniul UNESCO. Susţinem însă ideea pentru că suntem conştienţi că ar însemna, în primul rând, un plus de prestigiu pentru monument”, spune managerul Castelului Corvinilor, Costin Tinca.
Primăria Hunedoarei a anunţat că va depune două proiecte pentru Castelul Corvinilor, în valoare totală de aproximativ 9 milioane de euro. Primul vizează restaurarea efectivă a monumentului, iar cel de-al doilea urmăreşte agrementarea zonei din jurul acestuia.
