Avocatul Poporului a sesizat CCR cu privire la legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului

Avocatul Poporului a trimis, ieri, la Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate cu privire la articolul 2 din Legea Guvernului, conform căruia nu pot fi membri ai Executivului persoanele condamnate penal. Demersul făcut de Victor Ciorbea a fost catalogat de Administrația Prezidențială drept o încercare de a face pe plac noii majorități politice.

Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementărilor referitoare la condiţiile de ocupare a funcţiilor şi demnităţilor publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale – legislativă, executivă şi judecătorească. Astfel, potrivit unui comunicat de presă, Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerenţă legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective şi general valabile pentru ocuparea funcţiilor aparţinând celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat; lipsa de previzibilitate a sintagmei „nu au suferit condamnări penale”; lipsa unui tratament juridic diferenţiat aplicabil unor persoane care nu se află în situaţii analoge, în speţă, persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, pe de o parte, şi persoanele condamnate pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe de altă parte. „Este de necontestat faptul că o persoană care urmează să ocupe o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de integritate, legalitate şi corectitudine menite să consolideze încrederea cetăţenilor în autorităţile statului, însă cadrul legislativ ce guvernează condiţiile de accedere la o funcţie trebuie să fie unul coerent, predictibil şi unitar, aplicabil tuturor reprezentanţilor celor trei puteri organizate în cadrul democraţiei constituţionale. Separaţia puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului; dimpotrivă, presupune existenţa unui control reciproc, precum şi realizarea unui echilibru de forţe între acestea”, se arată în comunicatul Avocatului Poporului.

Non-discriminarea pe motive de cazier judiciar

Avocatul Poporului aminteşte faptul că, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat premisele interpretării sintagmei „discriminare întemeiată pe orice altă situaţie/împrejurare” ca atrăgând obligaţia statului de a introduce în legislaţie excepţii corespunzătoare de la regula restricţionării accesului persoanelor condamnate la o anumită funcţie, astfel încât să fie respectat principiul non-discriminării, în condiţiile impunerii unor restricţii rezonabile. „În esenţă, în speţa amintită, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat că aplicarea principiului discriminării <în oricare altă situaţie> include şi non-discriminarea pe motive de cazier judiciar. În cauza menţionată, Curtea a reţinut că reclamantul a fost tratat diferit de celelalte persoane care au aplicat pentru acest post din cauza statutului său de persoană condamnată”, se arată în comunicatul transmis de Avocatul Poporului.

Președintele României, indignat de acțiunea Avocatului Poporului

Preşedintele Klaus Iohannis este indignat de demersul Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, de a ataca la CCR Legea 90/2001, demers pe care şeful statului îl consideră „o acţiune cu unic beneficiar”, a declarat joi purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi. „Preşedintele României este indignat de acţiunea din această dimineaţă a Avocatului Poporului, o acţiune cu un unic beneficiar. În acelaşi timp, preşedintele României este surprins de rapiditatea cu care Avocatul Poporului doreşte să devină util noii majorităţi politice printr-un demers care apără dreptul persoanelor condamnate penal de a ne conduce”, a declarat Mădălina Dobrovolschi. Ea a menţionat că în 2001, anul în care a fost adoptată legea 90, ţara noastră se afla în plin proces de integrare în UE şi NATO. „În 16 ani nimeni, niciodată, nu a considerat că este o problemă acest criteriu de moralitate pentru viaţa politică din România. În 16 ani, Avocatul Poporului, indiferent de numele persoanei care a ocupat această funcţie nu a considerat că textul legii reprezintă probleme pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, drept urmare această lege, în acest interval lung, nu a fost contestată, pentru că până la urmă este interesul tuturor ca societatea să fie condusă de persoane integre”, a arătat Dobrovolschi.

Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei a făcut referire la câteva texte din Constituţie, respectiv articolul 58, alineatul 1 privind rolul Avocatului Poporului, care prevede că rolul acestuia este cel de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice. „Strădaniile unei persoane condamnate penal de a deveni premier nu intră în agenda Avocatului Poporului, nu ar trebui să se afle printre obiectivele Avocatului Poporului”, a apreciat Mădălina Dobrovolschi.