Autostrada, cu bune şi cu rele. Şoseaua de mare viteză a fost inaugurată, investitorii şi dezvoltarea zonei au întârziat să apară
Despre finalizarea tronsonului de autostradă Deva-Orăştie şi beneficiile asupra economiei zonei sau nivelului de trai s-a discutat îndelung în timpul campaniei electorale. Practic, toţi aspiranţii la una din funcţiile de aleşi au prezentat autostrada ca fiind un aspirator de investitori şi pilonul pe care urma să se sprijine dezvoltarea economică a zonei. Cu ce ne-am ales după deschiderea celor două loturi?
Cei treizeci şi doi de kilometri de autostradă au fost deschişi circulaţiei în două etape. Din primăvara acestui an se circulă în regim de autostradă de la intrare în municipiul Deva până la Gelmar, urmând să fie inaugurate anul viitor şi alte tronsoane, până la Sibiu. Investiţia a fost asigurată în cea mai mare parte din fonduri ale Uniunii Europene, autostrada fiind una dintre investiţiile strategice ale României, prin care ţara noastră se leagă de vestul Europei.
Beneficii pe termen lung şi scurt
Dacă ar fi să ne întrebăm cu ce a schimbat autostrada viaţa celor din localităţile pe care le tranzitează sau nivelul de trai, răspunsul este unul relativ. Beneficii directe au avut cei care au primit despăgubiri pe suprafeţele de teren „acoperite” de şoseaua de mare viteză. „Au fost familii care au primit patru miliarde de lei despăgubiri pentru terenuri. Banii s-au plătit pe loc. În plus, cei din comună au avut prioritate în momentul în care constructorii au avut nevoie de forţă de muncă”, spune primarul comunei Turdaş, Remi Bocşeri. Desigur, accesul localităţilor şi a judeţului Hunedoara la Coridorul Pan European IV, din care face parte şi tronsonul Deva-Orăştie, oferă perspectiva unei dezvoltări economice şi de atragere a investitorilor. Doar că, trei dintre cele mai importante localităţi din judeţ sunt văduvite de o intrare pe autostradă. Este vorba de Deva, Hunedoara şi Orăştie. „Culoarul de trafic este important în orice calcul al investitorilor. Din păcate autostrada nu a fost legată de Deva. Cea mai optimă legătură ar fi fost la Sântuhalm pentru cuplarea Devei şi Hunedoarei la autostradă”, a precizat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Tiberiu Balint.
Reversul medaliei
Reversul medaliei pentru comunităţile locale a fost impactul negativ asupra stării drumurilor pe care au circulat transportatorii de materiale necesare pentru construcţia autostrăzii. Discuţiile dintre autorităţile judeţene şi constructori au fost lungi şi aprinse, în cele din urmă fiind semnat un protocol prin care Strabag se obliga să repare tronsoanele de drum stricate. În 11 iulie a fost semnat protocolul de predare-primire a porţiunilor de drum pe care Strabag le-a reparat. Lucrările au fost executate, însă calitatea lasă de dorit în unele locuri. „Mai mult nu putem obţine. Cei de la Strabag au efectuat lucrările prevăzute în contract. Unele sunt de bună calitate, altele de o calitate îndoielnică, dar sunt executate, fapt care ne-a pus în postura de a semna protocolul de predare-primire. Le vom socoti o carte de vizită a firmei Strabag în ceea ce priveşte eventuale viitoare colaborări”, a adăugat Tiberiu Balint. Mai mult, din momentul în care traficul s-a mutat de pe DN 7 pe autostradă, de suferit au avut şi agenţii economici amplasaţi pe drumul naţional. Încasările staţiilor de carburanţi s-au diminuat cu aproximativ 40 de procente de la momentul inaugurării autostrăzii.
