glasul-hd.ro Web analytics


Actualitate

Alegeri europarlamentare şi referendum 2019: unde, cum şi de ce votăm

Duminică au loc în România alegeri pentru desemnarea reprezentanţilor ţării în Parlamentul European. Deşi ţara noastră este membră a UE de mai bine de 12 ani, în rândul electoratului nivelul de înţelegere a importanţei Parlamentului European este încă destul de scăzut.

Şi procesul de vot este uşor diferit faţă de alte ocazii de acest fel, mai ales că alegerile europarlamentare, în România, sunt „dublate” de Referendumul iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis.

Unde votăm

Fiecare alegător trebuie să voteze la secţia căreia îi este arondat (de obicei, aceeaşi la care a fost prezent, dacă a fost prezent, pentru a vota la alegerile locale, prezidenţiale şi parlamentare). Cine doreşte să fie sigur că nu greşeşte secţia, poate afla exact locul în care se poate prezenta la vot accesând site-ul registrulelectoral.ro. Aici, utilizatorul trebuie doar să îşi introducă numele, codul numeric personal şi un cod de verificare afişat pe site, după care, cu un simplu click, poate afla exact secţia de votare (cu număr, adresă şi repere) căreia îi este arondat. Alegătorii care, duminică, vor fi plecaţi, pot vota în orice secţie de oriunde din ţară, precum şi în orice secţie aflată în străinătate în baza paşaportului, buletinului sau cărţii de identitate. Indiferent de locul în care se votează, condiţia este ca actul cu care un alegător se prezintă la vot să nu fie expirat. În cazul în care cartea de identitate a unui alegător este expirată, acesta se poate adresa serviciului de evidenţa populaţiei din oraşul său inclusiv sâmbătă, până la ora 16.00, dar şi duminică, până la ora 16.00 pentru a solicita eliberarea unui nou act de identitate. Persoanele care nu se pot deplasa şi doresc să ceară acasă urna mobilă, trebuie să facă o cerere în acest sens până cel târziu sâmbătă, solicitare care să fie însoţită de acte care să dovedească faptul că sunt nedeplasabile. Secţiile de votare se deschid duminică la ora 07.00 şi se închid la ora 21.00.

Cum votăm

Fiecare alegător primeşte trei buletine de vot: unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare dintre cele două întrebări ale Referendumului.
În fiecare secţie de votare vor exista trei urne de vot, câte una pentru fiecare buletin. Alegătorul poate vota pentru un singur tip de scrutin sau pentru amândouă. La momentul intrării în secţie, alegătorul trebuie să îi precizeze operatorului de calculator căruia îi prezintă actul de identitate dacă doreşte să voteze doar pentru un tip de scrutin sau pentru ambele.
Buletinul de vot pentru alegerile europarlamentare are în total opt pagini. Pe prima pagină (copertă) se menţionează faptul că buletinul de vot serveşte alegerii reprezentanţilor României în Parlamentul European. Pe cea de-a doua pagină este aşternut un „cuprins” al buletinului de vot cu pagina la care sunt prezente listele fiecărui partid. În total este vorba despre 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi. Pe următoarele trei pagini se vor afla chenarele cu însemnele partidelor şi alianţelor politice în care sunt trecute numele candidaţilor aflaţi pe listele fiecărei formaţiuni. Ultimele trei chenare le sunt destinate candidaţilor independenţi. Ultimele două pagini ale buletinului pentru europarlamentare sunt goale
Pentru că la referendum sunt adresate două întrebări distincte, pentru fiecare dintre ele este întocmit câte un buletin de vot. Pe fiecare buletin de vot este trecută întrebarea şi există două chenare cu „Da”, respectiv „Nu”, ca răspuns. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, respectiv „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca direct la Curtea Constituţională?” sunt cele două întrebări.
Pe actul de identitate se va aplica o singură dată ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului (în cazul buletinelor vechi) sau, în cazul cărţilor de identitate, un singur timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea specifică nu atrage după sine nulitatea votului.

De ce votăm

Dincolo de disputele şi mizele politice legate de viitorul României (amplificate şi de derularea simultană a referendumului convocat de Preşedinte), alegerile europarlamentare au loc pentru a se stabili componenţa viitorului Parlament European. În această instituţie sunt adoptate, de fapt, cele mai multe şi mai importante reguli pe care trebuie să le respecte fiecare stat membru UE şi de aici sunt impuse la nivel european politicile de dezvoltare pentru anii următori. Orice decizie luată de Parlamentul European influenţează, direct sau indirect, viaţa fiecărui cetăţean din cele 28 de state membre.
Parlamentul European adoptă legislaţia UE, împreună cu Consiliul Uniunii Europene (format din miniştri ai statelor membre), ia decizii cu privire la acordurile internaţionale şi la extinderea (şi, mai nou, odată cu Brexit-ul, restrângerea) Uniunii. Tot Parlamentul European revizuieşte programul de lucru al Comisiei Europene (un fel de “guvern” al UE unde „miniştrii” sunt numiţi „comisari” pe diferite domenii) şi îi cere să propună acte legislative.
De asemenea Parlamentul European exercită controlul democratic asupra tuturor instituţiilor UE, alege preşedintele Comisiei Europene şi aprobă “cabinetul” acestuia, putând să oblige Comisia să şi demisioneze, prin moţiune de cenzură
Tot Parlamentul European stabileşte bugetul Uniunii Europene, împreună cu Consiliul. Aceste două organisme decid, de exemplu, dacă în următorii ani vor fi mai mulţi sau mai puţini bani din fondurile UE pentru agricultură, cercetare, programe sociale, infrastructură, tineret, cultură şi aşa mai departe.

Ordinea pe buletinele de vot

Prima pagină ce cuprinde chenare cu liste de candidaţi ale formaţiunilor politice este deschisă de PSD, urmat, în ordine, de Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România şi UDMR.
A doua pagină alocată listelor este „deschisă” de PNL, urmat de ALDE, Partidul PRODEMO şi PMP.
Pe a treia pagină cu chenare se găsesc Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită şi UNPR. Ultima pagină cu chenare este ocupată în ordine de Blocul Unităţii Naţionale – BUN şi candidaţii independenţi Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

Ce nu e voie. Contravenţii şi infracţiuni

– Membrii birourilor electorale, persoanele care menţin ordinea în secţiile de votare şi persoanele acreditate nu au voie să poarte niciun fel de însemne de propagandă electorală.
– În apropierea secţiilor de votare, de la ora 07.00 la ora 21.00, sunt interzise vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice.
– Constituie contravenție refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi.
– Constituie contravenție neaplicarea ștampilei cu mențiunea „VOTAT” sau a timbrului autocolant pe actul sau, după caz, documentul de identitate, precum și reținerea acestora, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare.
– Constituie contravenție continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale ori candidat independent.
– Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
– Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.
– Fapta unei persoane care votează de două sau mai multe ori constituie infracţiunea de fraudă la vot şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Back to top button
Close
Close