De ce n-are ursul coadă? O firmă din Hunedoara a bulibăşit inventarierea siturilor din ţară

Raportul Curţii de Conturi scoate la iveală mai multe nereguli cu privire la activitatea Ministerului Culturii şi a instituţiilor din subordinea acestuia, care ar fi trebuit să finalizeze în acest an proiectul prioritar naţional – eGISPAT. Prin acest program, ar fi trebuit elaborată o bază de date complexă de evidenţă a patrimoniului imobil. Cu alte cuvinte, programul demarat prin ordin de ministru în 2005 ar fi trebuit să se concretizeze cu un amplu inventar al siturilor arheologice de pe teritoriul ţării.

Programul de inventariere a fost demarat în 2005, iar “număratul” siturilor ar fi trebuit să fie realizat prin Institutul de Memorie Culturală (CIMEC), instituţie subordonată Ministerului Culturii şi finanţată integral din venituri proprii. Lucrurile nu s-au întâmplat întocmai, deoarece muzeele şi direcţiile judeţene de cultură şi patrimoniu naţional au externalizat serviciile de inventariere situri prin încheierea de contracte de prestări servicii în proporţie de 90 la sută cu o societate din judeţul Hunedoara, respectiv SC Vanderlay, administrată de un anume Tudor Ion. Inspectorii Curţii de Conturi subliniază faptul că: “Din Actul constitutiv al societăţii reiese că aceasta a fost înfiinţată în anul 2005, an care coincide cu cel în care s-a demarat acest proiect, are sediul în jud. Hunedoara (judeţul care a beneficiat de cea mai mare finanţare), iar conform codului CAEN, principalul obiect de activitate este: Construcţii de clădiri şi lucrări de geniu”. Începând cu 2008, în contractele încheiate cu SC Vanderlay, la oferta tehnică au mai fost adăugate, pe de o parte operaţiuni de verificare a obiectivelor din anii anteriori, iar pe de altă parte acţiuni care erau în sarcina direcţiilor judeţene. Deşi au fost dotate cu aparate GPS şi softuri, iar salariaţii instituţiilor au fost instruiţi, direcţiile de cultură au pasat această responsabilitate tot societăţii Vanderlay.

Inventar de ochii soacrei

Modul defectuos prin care Ministerul Culturii şi instituţiile din subordinea sa a gestionat programele de inventariere a siturilor arheologicie şi a monumentelor istorice din ţară este detaliat în raportul Curţii de Conturi: “la nivelul MCPN nu a fost finalizată activitatea de actualizare şi, totodată, de modificare a inventarului bunurilor din domeniul public al statului, astfel că o serie de imobile nu au fost înscrise în inventarul bunurilor din domeniul public al statului, iar pentru alte imobile deţinute în administrare de către entităţile subordonate MCPN, valoarea de inventar nu este reevaluată”. Faptul că instituţia nu are habar de câte situri “are în straiţă” a fost constatat încă o dată la începutul acestui an, când procedura preluării Cetăţii Sarmizegetusa Regia în administrarea autorităţilor judeţene s-a poticnit, din cauză că monumentul nu figura în inventarul niciunui minister.