De ce şi-a scurtat Cuc vizita în Hunedoara
Ministrul Transporturilor a dorit să contrabalanseze mediatic protestul de vineri după-amiaza anunţând că „autostrada Moldovei intră în linie dreaptă”
Răzvan Cuc şi-a scurtat intempestiv programul vizitei în judeţul Hunedoara pentru a-şi ajuta guvernul şi, implicit, partidul, să treacă mai bine peste protestul de vineri după-amiază iniţiat de omul de afaceri sucevean Ştefan Mandachi. Anunţul conform căruia „autostrada Moldovei intră în linie dreaptă” poate deveni însă un bun subiect de bancuri „a la Radio Erevan”.
Miercuri, ministrul Transporturilor a anunţat o vizită de două zile pe raza judeţelor Arad, Hunedoara şi Alba pentru a inspecta lucrările la şantierul de cale ferată de pe Coridorul IV pan-european (în prima zi), şi cele de pe şantierele de autostradă (loturile 3 şi 4 de pe Lugoj – Deva, respectiv 1 şi 2 de pe autostrada Sebeş – Alba – Aiud). A doua parte a vizitei n-a mai avut loc. Joi seara, Răzvan Cuc a anunţat oficialităţile judeţene că trebuie să plece la Bacău. Fără niciun fel de explicaţie suplimentară. Pur şi simplu a fost sfătuit că ar fi mai bine să inaugureze lucrările la centura ocolitoare a Bacăului, un proiect început încă din 2017, dar pentru care ordinul de începere a lucrărilor s-a dat abia pe 8 martie anul acesta.
Vineri a fost o zi grea atât pentru oamenii responsabili cu comunicarea de la Ministerul Transporturilor cât şi pentru cei de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Toată ziua, pe paginile de facebook ale celor două instituţii au apărut postări peste postări toate încercând să inducă ideea că, de fapt, în România se lucrează intens la autostrăzi. Punctul culminant al demersului s-a atins la ora 16 şi 14 minute, când ministrul Răzvan Cuc a postat pe pagina sa de facebook următorul mesaj: „Autostrada Moldovei intră în linie dreaptă. Sunt pe șantierul unei porțiuni din viitoarea autostradă ce va face parte din coridorul IX Paneuropean. Jumătate din această centură va fi la profil de autostradă. Am ințeles mesajul românilor de astăzi (protestul #şîeu – n.red.). În calitate mea de ministru vă asigur că, la sfârșitul acestui an, vom da în folosiță toate sectoarele de autostradă estimate în acest an și pentru asta voi sta, dacă va fi nevoie, zi și noapte pe șantiere”.
Text vs realitate
Spunând că „Autostrada Moldovei intră în linie dreaptă”, în condiţiile în care, de fapt, e vorba despre o centură ocolitoare de 31 de kilometri dintre care doar 16 sunt la nivel de autostradă înseamnă să fii, să zicem, curajos. Spui că „autostrada Moldovei intră în linie dreaptă” atunci când mai ai cel mult vreo 50 de kilometri de construit dintr-un total de 400, sau când mai trebuie să „legi” Suceava de restul autostrăzii. La ora actuală, cei 16 kilometri aflaţi în lucru la Bacău sunt singurii în acest stadiu, în ce priveşte o autostradă dinspre Bucureşti spre Nordul Moldovei. Dacă este să mergem pe raţionamentul lui Răzvan Cuc, şi autostrada Nădlac – Sibiu – Bucureşti „a intrat în linie dreaptă” în 2010, când s-au început lucrările la „by-pass-ul” Deva – Orăştie, tot de vreo 30 de kilometri, lucrări finalizate în 2012. Autostrada Nădlac – Sibiu – Bucureşti este doar pe jumătate construită, cu toate că ea „a intrat în linie dreaptă” în urmă cu aproape 10 ani. Asta în condiţiile în care CNAIR abia acum dă de greu: „tunelurile pentru urşi” de pe tronsonul Lugoj – Deva, respectiv autostrada de pe Valea Oltului. Luându-se în calcul experienţa autostrăzii de pe Coridorul IV (Nădlac – Sibiu – Bucureşti – Constanţa) dacă cineva ar întreba la Radio Erevan: „E a adevărat că autostrada Moldovei a intrat în linie dreaptă?”, cel mai probabil i s-ar răspunde: „În primul rând nu e vorba despre o autostradă, ci despre o şosea care, pe alocuri, seamănă cu autostradă, în al doilea rând, nu are cum să intre în linie dreaptă pentru că e vorba despre o centură ocolitoare”.






