Mulţi hunedoreni pot să trăiască lucrând pământul
Criza financiară şi lipsa locurilor de muncă au afectat multe familii hundeorene. Reîntoarcerea spre pământ ar putea fi soluţia asigurării unui trai decent, dacă statul român ar sprijini exploataţiile agricole. Din păcate în România, şi în agricultură, ca de altfel în toată economia statul a sprijinit mai mult nemunca decât o activitate economică sănătoasă. Din acest motiv s-a ajuns ca suprafeţe întinse de pământ să rămână nelucrate, declarate ca păşuni, pe care, însă nu păşunează decât, eventual, animale sălbatice, dar în urma cărora proprietarii primesc subvenţii consistente.
Lunca Mureşului are un potenţial agricol deosebit care ar trebui pus în valoare prin programe de dezvoltare coerente şi susţinute. Există, în special în zona Orăştie, câteva exploataţii agricole performante şi modelul acestora ar trebui să fie urmat. În Geoagiu avem un liceu agricol şi o tradiţie în domeniul pomiculturii. Ar fi păcat să nu profităm la maximum de aceste oportunităţi. Pentru că în zona Orăştie – Geoagiu nu ducem lipsă de nimic ca să facem agricultură performantă. Avem pământ bun, tradiţie în domeniu, o pepinieră de specialişti, oameni harnici. Mai trebuie doar ca statul să încurajeze puţin agricultura performantă. Şi vreau să subliniez, performantă! Sprijinul nu trebuie să vină numai din subvenţiile acordate de Uniunea Europeană. Statul poate să sprijine proiectele sectoriale agricole. Şi administraţia locală poate să sprijine producătorii agricoli. Trebuie doar să punem la punct un cadru legislativ în acest sens. Din păcate, până acum agricultura a fost un fel de “rudă săracă” a economiei. Observăm acest lucru în anii cu probleme. Seceta a afectat major culturile anul acesta, în alţi ani roadele muncii agricultorilor au fost luate de ape sau distruse de grindină. În loc să punem în aplicare planuri concrete de prevenire şi combatere a calamităţilor, ne uităm neputincioşi cum agricultorii muncesc în zadar. Reabilitarea sistemelor de irigaţii este tot atât de importantă precum construcţia sau repararea unui drum. Infrastructura în agricultură este “la pământ”. Fermierii şi-au rezolvat, în general, partea lor de investiţii. Au achiziţionat utilaje performante şi cultivă soiuri cu productivitate mare. Dar sistemul de irigaţii, de drumuri de exploataţie ar trebui să fie întreţinut sau construit de administraţia publică locală sau centrală prin societăţi specializate cu capital de stat. Merg până la a spune că pentru sistemul de irigaţii ar trebui pusă la punct o strategie naţională.
Fără implicarea activă şi eficientă a statului nu se poate face agricultură performantă. Şi statul nu se poate implica în lipsa unui cadru legislativ adecvat, gândit în folosul oamenilor care muncesc pământul. În ultimii 20 de ani în România s-au făcut legi fără nici o legătură cu realităţile din teren. Nu a întrebat nimeni ţăranul de ce are nevoie ca să facă agricultură performantă. I-au aruncat doar ceva bani, primiţi de la UE, şi cu asta au crezut că rezolvă problema agriculturii româneşti. Dar pe lângă aceste subvenţii oamenii mai au nevoie de multe alte ajutoare. De un sistem de asigurări corect, de infrastructură, de credite avantajoase pe termen scurt şi cu dobândă subvenţionată. De o piaţă de desfacere sigură şi preţuri competitive. Sunt convins că agricultura poate să reprezinte sursa multor familii pentru un venit decent. Dar pentru asta trebuie să facem legi pentru o agricultură eficientă.
Dorin Gligor
Candidat ARD pentru Senatul României în colegiul Orăştie-Geoagiu-Simeria-Brad-Valea Mureşului.
