Judecaţi pentru spălare de bani. Magistraţii au început judecarea pe fond a vânătorilor de comori dacice
Dosarul în care patru bărbaţi au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, furt calificat, fals în declaraţii, spălare de bani şi export ilegal de bunuri de patrimoniu, a avut, ieri, primul termen de judecată pe fond, la Tribunalul Hunedoara.
La termenul de ieri, cei patru inculpaţi au cerut acordarea unui nou termen de judecată, pentru a-şi angaja apărători. Conform coordonatorului Biroului de Relaţii cu Publicul al Tribunalului Hunedoara, judecător Mihaela Timişan, instanţa a acordat termen pentru data de 21 noiembrie.
Cei patru bărbaţi, Darius Liviu Baci, Mircea Mihăilă, zis “Cap de Porc”, Florin Sebastian Zvîncă şi Romică Hîndorean au fost trimişi în judecată, la sfârşitul lunii septembrie, fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni legate de patrimoniul cultural naţional. Inculpaţii au efectuat, în perioada 1998-2009, furturi din siturile arheologice din Munţii Orăştiei.
Prejudiciu uriaş
Potrivit probatoriului administrat în cauză, cei patru bărbaţi au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice. Prejudiciul cauzat patrimoniului cultural naţional este uriaş. În august 1998, cei patru bărbaţi au sustras un tezaur, în valoare de aproximativ 3,8 milioane de euro, alcătuit din 3.600 de monede Lysimach, Pharnakes şi Asander – în total 30 de kilograme de aur. Doar 28 de monede au fost recuperate până acum, acestea fiind depuse în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României. În vara anului 2000, din punctul arheologic Dâncu Mare bărbaţii au sustras un tezaur, în valoare de 860 de euro, alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă. “Aurarii” au reluat săpăturile doi ani mai târziu, în situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. De aici, în perioada 2002-2003, bărbaţii au sustras un colier cu pandantive şi doi cercei din aur, în valoare de o sută de mii de euro, tezaur recuperat ulterior şi depus în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Viaţă de huzur cu bani din valorificarea obiectelor de patrimoniu
“Aurarii” au obţinut venituri consistente în urma valorificării obiectelor de patrimoniu. Pentru a recicla suma de trei milioane de mărci germane, bani rezultaţi din valorificarea pe “piaţa neagră” a tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto pe care, ulterior au modernizat-o. Cei patru au împrumutat cu bani societatea care administra spălătoria cu titlu de aport asociat. De asemenea, “aurarii” au achiziţionat 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. O parte din bani au fost cheltuiţi şi pe vacanţe în Europa de vest, Tunisia, Japonia etc.
Tezaurul a fost recuperat parţial
În cursul urmăririi penale a fost recuperată o parte din obiectele furate: un tezaur din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 de euro, 13 brăţări spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 de euro, 700 monede din aur, de tip Koson, în valoare de 350.000 de euro, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum şi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice. Aurarii s-au ales cu sechestru pe bunurile dobândite ilegal.
