Blaj, sau cum ar trebui să arate un centru istoric (GALERIE FOTO)

De ani buni, primarii oraşelor hunedorene care au centre istorice vorbesc despre reabilitarea acestora. În practică, nu se întâmplă mai nimic în această direcţie. Am fost în Blaj pentru a vedea ce şi cum s-a făcut aici. Un oraş mic, de doar 20.000 de suflete, care nu are nici statut de reşedinţă de judeţ, deţine unul dintre cele mai frumoase centre istorice din ţară. Aşa cum, din păcate, Deva, de exemplu, nu va avea prea curând.

„Piaţa 1848” este centrul istoric al Blajului. Aici a debutat Marea Adunare a românilor din Transilvania din 15-16 mai 1848. Până în 2010 arăta dezolant. A fost refăcută în perioada 2011 – 2013. Arată şi acum încântător, pentru că este întreţinută.

Istorie la fiecare pas

Singurul element de „modernitate” din centrul istoric al Blajului este un magazin numit şi acum GOSTAT. Magazinul s-a privatizat prin metoda MEBO, la începutul anilor ’90, iar vânzătoarele de aici, devenite co-proprietare, s-au gândit că nu are niciun rost să-i dea un nume modern, eventual occidental, din moment ce toată lumea din oraş îl ştia drept „GOSTAT”. Imediat după magazin, pe stânga, e clădirea Facultăţii de Teologie Greco – Catolică Blaj, zugrăvită în crem. O placă de marmură aduce aminte de faptul că „aici a fost găzduit ca elev marele poet Mihail Eminescu în anul 1866, când a venit în Transilvania mânat de dorul de a cunoaşte această parte a ţării şi a vedea Blajul, vechea cetate a culturii româneşti”. Şi mai în jos, tot pe latura estică a Pieţei 1848 din Blaj, se află, ceva mai viu colorată, Catedrala „Sfânta Treime” – centrul bisericii greco-catolice din România. Colţul sud-estic al pieţei e ocupat acum de Liceul Tehnologic „Ştefan Manciulea”. Două plăci comemorative îţi arată însă că „De aici a răsărit soarele românilor” (Ion Heliade Rădulescu) şi că „la data de 11 octombrie 1754 şi-a deschis în această clădire cursurile cea dintâi şcoală sistematică din ţara noastră în care învăţământul s-a predat în limba română – Şcoala de Obşte”. Altre trei plăci, de mai mici dimensiuni, mai arată că aici şi-a desăvârşit studiile Ion Agârbiceanu şi tot aici au fost profesori personalităţi ca Samuil Micu Clain, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi, mai târziu, Alexandru Borza.

Armonie de culori

Pe laturile sudică şi vestică, la fel de frumos zugrăvite, sunt marcate şi casele istorice: cea în care au activat membrii Consiliului Naţional Român de la 1918 – 1919 şi cele în care au locuit Simion Bărnuţiu, Iuliu Maniu, Augustin Bunea şi Timotei Cipariu. Colţul sud-vestic al pieţei e dominat de

Palatul Cultural al Blajului. Colţul nord-vestic e ocupat de sediul Primăriei Blaj. Culorile clădirilor din toată piaţa se îmbină fără să fie nici deranjante dar nici monotone.

Într-o după-amiază de toamnă, spectacolul vizual al clădirilor este surclasat doar de cel al parcului amenajat în piaţă. Deşi are dimensiuni mici, pare foarte spaţios. Are atât alei cu dale cât şi unele acoperite cu pietriş roşu. Busturile personalităţilor care au marcat istoria oraşului şi a României sunt peste tot. În centru se află statuia lui Ioan – Inocenţiu Micu – Klein, cel care a conturat, practic, actualul centru istoric al Blajului.

Primarul Blajului: „Dacă se vrea, se poate”

Gheorghe Valentin Rotar este la al treilea mandat de primar al Blajului. De fiecare dată a câştigat cu peste 70 la sută din voturi. Ultima dată a reuşit chiar un procentaj de 78 la sută (uimitor pentru un primar care cere votul alegătorilor pentru a treia oară la rând). Înainte de asta a mai fost şi viceprimar, un mandat. Spune că n-a fost extrem de greu să reabiliteze centrul istoric al oraşului, iar problema cu proprietarii privaţi de clădiri a rezolvat-o relativ simplu. „În 2010 – 2011 când am pornit noi proiectul încă se mai putea, legal, să dai bani pentru asemenea investiţii bisericilor. Acum nu cred că mai permite legea. Partea cu reabilitarea bisericii aşa am rezolvat-o. Cu ceilalţi proprietari privaţi am rezolvat altfel: cinci ani i-am scutit de impozite. În schimb, ei şi-au renovat clădirile. Dar nu au făcut-o cu ce culori au vrut ei, pentru că, la nivelul întregii zone, am întocmit un plan coloristic, document care trebuie respectat de toată lumea” spune primarul.

Proiectul e deja atât de vechi încât Gheorghe Rotar nu-şi mai aminteşte exact valoarea investiţiei. „Cred c-au fost undeva între 2 şi 3 milioane de euro. Am schimbat tot, începând de la 1,5 metri sub pământ, cu instalaţii, reţele şi toate celelalte. N-am putut accesa bani europeni, pentru că ne-am fi lungit foarte mult cu procedurile. În schimb am făcut un parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba: jumătate din bani i-am pus noi, jumătate i-a pus Consiliul Judeţean. Proiectul a fost făcut de un arhitect foarte bun din Alba – Iulia. Arată şi acum foarte bine Centrul Istoric pentru că, an de an, mai facem retuşurile necesare, mai reparăm ce se mai strică, din cauza fenomenelor meteo. La noi a fost, e drept, o situaţie mai fericită pentru că în toată Piaţa 1848 avem doar trei clădiri deţinute de proprietari privaţi (în afară de cele ale Bisericii Greco – Catolice – n.red.), restul fiind ale noastre. Ştiu că de regimul de proprietate se lovesc alţi primari când se apucă de asemenea lucrări, dar eu cred că nu e imposibil să reuşească şi ei. Dacă se vrea, se poate”, adaugă primarul Blajului. Oraşul amintit are o populaţie de aproximativ 20.000, iar Primăria încasează venituri proprii anuale de aproximativ 8 milioane de euro. Situaţia economică a oraşului s-a schimbat radical în ultimii 10 ani, după ce mai multe companii şi-au deschis fabrici aici.

La noi, doar planuri (deocamdată)

În Primăria Devei se discută deja de mai bine de 10 ani de nevoia reabilitării centrului istoric al reşedinţei de judeţ. În mandatele lui Mircia Muntean, ideea s-a materializat doar în pavarea „pietonalei” şi într-o reamenajare a Pieţei Victoriei. Despre o reabilitare totală a vorbit, mai ales în primii doi ani de mandat, şi Petru Mărginean. Acesta preciza, la vremea respectivă, că e nevoie de un consens cu toţi deţinătorii de clădiri din „centrul vechi” al Devei, mult mai mulţi decât în cazul Blajului, e drept.

Revigorarea şi reabilitarea Centrului Vechi al Hunedoarei este una dintre priorităţile actualului primar, Dan Bobouţanu. Revigorarea se mai petrece, periodic, prin organizarea de spectacole şi alte manifestări. Reabilitarea mai aşteaptă: „Nu am renunţat la idee, însă trebuie luate pe rând, în etape, toate proiectele. În ce priveşte Centrul Vechi al Hunedoarei, depindem şi de Planul de Mobilitate Urbană, de finanţarea proprie, de găsirea unor soluţii legale pentru a-i determina pe proprietarii privaţi de clădiri din zonă să se conformeze unui proiect de acest fel”.