Conflict între sindicate și Ministerul Muncii, pe banii românilor. „Cetăţenii români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume”

Decizia Guvernului de a transfera contribuțiile sociale angajatului, de la 1 ianuarie 2018, a stârnit un val de critici dure din partea sindicatelor. Astfel, cei de la Blocul Național Sindical au decis să ia măsuri împotriva acestei acțiuni, care să stopeze demersurile celor de la putere. Sindicaliștii consideră că măsura este una „incoerentă, hazardată şi total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român”.

Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume, este de părere Blocul Național Sindical. „Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaților responsabilitatea finanțării sistemului de pensii și asigurări de sănătate – ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român. În nicio țară din Europa finanțarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate și de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat și angajator. Având în vedere toate aceste aspecte, BNS organizează la nivelul întregii țări acțiuni de informare și conștientizare a populației cu privire la efectele acestei decizii”, spun liderii BNS Hunedoara.

Salariații vor rămâne cu bani mai puțini

Liderii sindicali susțin că oamenii vor rămâne cu bani mai puțini în urma acestei măsuri, dacă ea va fi implementată. Mai mult, va îngreuna munca angajatorului, deși guvernanții spun că își doresc simplificarea ei. „Și eu, ca și dumneavoastră, am înțeles ce ni s-a turnat cu pâlnia pe gât. Vor reține contribuțiile tot angajatorii, dar ideea lor este să simplifice modalitatea de a reține banii. Însă, eu mă întreb, dacă acum, la sfârșit de lună, orice angajator face un singur ordin de depunere a acestor obligații, coform noii metodologii, câte ordine de plată vor face? În momentul când aceste contribuții vin toate la salariat, pentru mine este clar că este o modalitate să crească fals salariul minim pe economie. Vor fi scăderi de salarii. Veniturile salariaților vor fi afectate. După unele calcule, minim 17%. Suntem total împotriva acestor experimente sociale pe români, iar împreună cu colegii, eu zic că se va ajunge la pichetări, în cazul în care nu se revine asupra modificărilor”, a declarat președintele BNS Hunedoara, Ovidiu Morcan.

Care sunt calculele reale

Un român care este plătit în prezent cu salariul minim pe economie de 1.450 de lei ia în mână, după ce plăteşte contribuţiile şi impozitul pe venit de 16%, în jur de 1.065 de lei. Dacă Guvernul va schimba însă modalitatea de plată a contribuţiilor sociale, salariatul va rămâne cu mai puţini bani în mână, respectiv cu circa 972 de lei. În prezent, şi salariatul şi angajatorul plătesc separat CAS şi CASS, dar au în sarcină şi alte contribuţii.

Programul de guvernare al PSD prevede că de la 1 ianuarie 2018 vor fi eliminate patru din cele şase contribuţii plătite astăzi. Vom rămâne aşadar doar cu contribuţia la pensii (CAS) şi cea de asigurări sociale de sănătate (CASS), care vor fi datorate numai de către angajat, dar rămâne în sarcina angajatorului plata acestora către stat.

Noile cote vor fi de 25% pentru CAS şi 10% pentru CASS. Creşte din pix salariul minim pe economie, potrivit adevarul.ro. În prezent, contribuţiile totale plătite de un angajator pentru un salariat sunt de 22,75%, în timp ce şi salariatul plăteşte, separat, contribuţii totale de 16,5%.

Modalitatea prin care Guvernul vrea să mute contribuţiile de la angajator la angajat va fi un artificiu contabil. Contribuţiile angajatorului vor intra în viitor în salariul brut, acesta urmând să crească astfel la nivelul efortului total al angajatorului.

Dacă luăm exemplul salariului minim pe economie de 1.450 de lei, atât salariatul cât şi angajatorul virează la stat contribuţii de 39,25%, respectiv 568 lei în total. Ulterior, după plata contribuţiilor, salariatul mai plăteşte un impozit pe venit de 16% de 146 lei.

În total, angajatorul şi angajatul dau la stat taxe totale de 714 lei, iar angajatul rămâne în mână cu 1.065 lei. Prin introducerea CAS şi CASS doar la angajat şi prin majorarea salariului brut la nivelul costului total al muncii, contribuţiile se plătesc la nivelul acestui nou salariu brut. Aşadar, pentru 1.779 lei salariu brut, un angajat va plăti contribuţii totale de 35%, respectiv 622 lei. După plata acestor contribuţii, angajatul mai datorează şi un impozit pe venit de 16%, adică 185 de lei.

Rezultatul este că nivelul taxării va fi mai mare, adică angajatul va da la stat un total de 807 lei, rămânând în mână cu numai 972 lei, faţă de 1065 cât încasează acum.