Memoria Craiului Munţilor a fost cinstită de 15 mii de oameni

Mii de oameni au sărbătorit ieri la Panteonul Moţilor de la ţebea împlinirea a 140 de ani de la trecerea în nefiinţă a eroului naţional Avram Iancu. Oficialităţi, oameni de rând, membri ai unor asociaţii culturale, reprezentanţi ai partidelor politice, militari şi copii îmbrăcaţi în straie populare s-au recules la mormântul lui Avram Iancu, au depus coroane în semn de omagiu şi au asistat la slujba de pomenire săvârşită de un sobor de preoţi în frunte cu Mitropolitul Ardealului – Înalt Prea Sfinţitul Laurenţiu Streza şi Prea Sfinţitul Gurie – Episcop al Devei şi Hunedoarei.

Sărbătorile Naţionale de la ţebea au reunit laolaltă oamenii de rând veniţi să cinstească memoria lui Avram Iancu şi politicieni care au ţinut să mai bifeze o acţiune electorală. Printre oaspeţii de rang înalt s-au numărat nelipsitul Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar, miniştrii Mariana Câmpeanu, Ecaterina Andronescu şi Mircea Duşa, prefecţii din judeţele Constanţa, Arad şi Alba, secretarul se stat în Ministerul Culturii – Victor Opaschi, consilierul de stat Eugen Tomac, vicepreşedintele Senatului – Dan Radu Ruşanu, reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara, parlamentari din judeţ şi reprezentanţi ai instituţiilor deconcentrate.

Tribunul, de 21 de ani la căpătâiul Iancului

Ceremonia de la ţebea a debutat cu defilarea Gărzii de Onoare. A urmat apoi depunerea de coroane şi slujba de pomenire, după care oficialităţile şi-au rostit discursurile omagiale, “presărate pe alocuri” cu aluzii politice. Cel mai virulent discurs a fost cel al europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, care pe lângă poezia scrisă în ton cu evenimentul a “recitat” şi o tiradă de acuze la adresa justiţiei, a parlamentarilor şi preşedinţiei. În alocuţiunea sa, Tribunul a atins o paletă largă de subiecte, de la atracţia magnetică a Panteonului de la ţebea şi capacitatea acestuia de a vindeca depresiile, până la presupusa nevinovăţie a lui Adrian Năstase, precum şi despre acordul de mediu emis pentru exploatarea auriferă de la Certej.

Ruşanu transmite mesaje voalate

Mai temperat în discurs a fost vicepreşedintele Senatului, Dan Radu Ruşanu. Discursul său s-a axat pe semnificaţia istorică a evenimentului, însă la final, cuprins de febra viitoarei campanii electorale, Ruşanu a făcut aluzii fine la eşecul de la referendum şi influenţa “străinilor” în viaţa poporului român. “După cum ştim cu toţii, revoluţiile de la 1848 din ţările române au eşuat datorită intervenţiilor străine. În Ardeal a intervenit Imperiul Habsburgic, în Moldova Imperiul ţarist, şi în ţara Românească Imperiul Otoman. Din păcate şi astăzi după mai bine de 150 de ani, intervenţiile străine au făcut să eşueze acţiunile legitime şi motivate ale poporului român fapt care unora dintre noi ne-a lăsat un gust amar”, a precizat Ruşanu, care nu este familiarizat cu situaţia geopolitică a Transilvaniei din perioada paşoptistă, în care statul austriac nu reprezenta putere străină la acel moment.

15 mii de oameni au participat la petrecera câmpenească

Pregătirile pentru sărbătoarea câmpenească ce a precedat ceremonia de la mormântul lui Avram Iancu au început încă de sâmbătă. Comercianţii ambulanţi şi-au instalat tarabele pe care au expus o gamă largă de produse, grătarele cu mici au fost încinse, iar băuturile au fost puse la rece. Nici partidele politice nu au omis să-şi instaleze corturile. Duminică, de la primele ore ale dimineţii, pe platoul de lângă Panteonul Moţilor s-au adunat peste 15 mii de oameni. După slujba de pomenire, la corturile partidelor s-a împărţit “pomană”, “ca să fie primit la sufletul lui Iancu”. Cel mai impunător cort a fost cel amenajat de Primăria Arad care şi-a cinstit oaspeţii cu fasole. Peste 20 de ceaune în care a fost preparată fasole cu ciolan au fost instalate lângă cortul Primăriei Arad. De asemenea aici oamenii au putut gusta şi delicioasa “pită” de la Pecica. Petrecerea câmpenească s-a încheiat cu un spectacol de muzică folclorică susţinut de îndrăgiţi artişti de muzică populară. Capul de afiş a fost Nicolae Furdui Iancu.

“Este toamnă, este septembrie, este bucurie şi smerenie în sufletele noastre, pentru că din nou ne atinge cu fâlfâitul său specific spiritul Iancului. Avram Iancu pe care îl simţim aproape şi pe care îl venerăm continuu. Din partea mea şi a Consiliului Local Baia de Criş vă spun bine aţi venit aici în sanctuarul ardelean al neamului, la ţebea. Aici unde anul acesta aniversăm 188 de ani de la naşterea Crăişorului şi 140 de ani comemorăm de la trecerea acestuia în cartea veşniciei. Îmi doresc să petrecem împreună clipe frumoase şi să ducem în casele noastre fiorul istoric şi sfânt al naţiunii române întregite între hotarele ei fireşti, aşa cum stă scris pe mormântul lui Avram Iancu: <<Unicul dor al vieţi mele este să-mi văd naţiunea fericită&gt&gt”, a precizat primarul comunei Baia de Criş, Romeo Farcaş