Dorin Gligor: “Devenii sunt principalul meu obiectiv”

După 16 ani, devenii îşi caută din nou un primar. Surprinzător Mircia Muntean, primarul care a condus patru mandate Deva, a decis să lase vacant scaunul de edil şi să candideze pentru şefia judeţului. Fostul “primar 4X4” le-a recomandat devenilor un succesor, în persoana lui Dorin Gligor, fost director adjunct al Apa Prod, fost Prefect şi Subprefect. În viziunea lui Mircia Muntean, succesorul său, Dorin Gligor, va fi capabil să asigure continuitatea proiectelor începute de fostul edil care a reuşit să facă din Deva, în cele patru mandate, unul dintre cele mai cochete oraşe din Transilvania. I-am întâlnit pe cei doi politicieni între oameni la un concert folcloric în Pădurea Bejan. Timpul scurt şi presiunea electoratului care voia să vorbească cu candidaţii nu i-au oprit pe Dorin Gligor şi Mircia Muntean să răspundă la câteva întrebări pentru cititorii cotidianului “Glasul Hunedoarei”.

Rep.: Domnule Mircia Muntean, de ce îl recomandaţi pe Dorin Gligor să vă succeadă la conducerea Primăriei Deva?

Mircia Muntean: Pentru că este un om serios şi pe care nimeni nu-l poate acuza de nereguli. De fapt, aţi văzut în campania electorală. Pe mine m-au atacat cu tot felul de aberaţii, dar pe Gligor nu au avut cu ce.

Rep.: Adversarii spun că e din Brad, şi că nu cunoaşte prea bine municipiul Deva.

MM.: Şi eu sunt din Hunedoara, am ajuns în Deva prin căsătorie. Şi uite câte lucruri frumoase am făcut împreună cu devenii. Eu îl recomand pe Gligor pentru că este competent şi aşa cum am mai spus, om serios. Şi asta nu are legătură cu locul naşterii. În plus, am fost împreună în ultima lună prin Deva. Am vorbit cu oamenii. Vă asigur că Gligor cunoaşte acum problemele Devei la fel de bine ca mine. Poate chiar mai bine.
(Mircia Muntean este înconjurat între timp de un grup de oameni, rămânem cu Dorin Gligor, care ne propune să urcăm într-o maşină ca să putem discuta fără ca oamenii să ne întrerupă).

Rep.: Domnule Gligor, cum vedeţi Deva după o lună de campanie electorală.

Dorin Gligor: Deva o ştiam şi înainte de campanie electorală. Mai bine mă întrebaţi cum văd devenii.

Rep.: Atunci, cum vedeţi devenii?

D.G.: Minunaţi! Indiferent în ce zonă a oraşului am fost, am simţit forţa lor. Sunt convins că devenii au nevoie de un partener, nu de un şef la Primărie. Şi de aceea eu le-am propus un parteneriat. Tot de aceea prefer să vorbesc despre oameni nu despre oraş. Pentru că oraşul înseamnă, de fapt, oamenii care locuiesc în el. În funcţie de ei ne vom stabili priorităţile. Voi fi primarul devenilor şi nu al Devei.

Rep.: Care ar fi diferenţa?

D.G.: Este o diferenţă majoră, nu doar de nuanţă. Am mai spus, pentru mine cea mai mare mulţumire este zâmbetul de pe buzele oamenilor şi mâna lor întinsă cu prietenie. Un oraş cu oameni mulţumiţi nu poate fi decât un oraş frumos.

Rep.: Toţi contracandidaţii au programe frumoase. Cu ce vă diferenţiaţi?

D.G.: Am dus o campanie curată, fără atacuri murdare. M-am concentrat pe programul
meu. Nu aş vrea să desfiinţez acum propunerile contracandidaţilor mei. În general, toate programele sună bine. Atâta doar că ei propun ori proiecte aflate deja în stadii avansate de elaborare şi aprobate spre finanţare. Adică se împăunează cu ceea ce a făcut fosta conducere a Devei. Ori vin cu nişte planuri fără nicio perspectivă de realizare. Mai pe româneşte, cu vorbe goale, pentru că nu identifică nici sursele de finanţare, nici nu le corelează cu ceea ce-şi doresc efectiv devenii. Mi se pare aberant să vii în campania electorală şi să spui că vrei să faci anumite lucruri fără să-i întrebi pe oameni dacă şi ei îşi doresc acele proiecte. Un exemplu care-mi vine acum în minte este Cetatea Devei.

Rep.: Da, simbolul oraşului cum spun mulţi dintre candidaţi, lăsat în paragină

D.G. Dacă consolidarea zidurilor înseamnă lăsare în paragină, atunci eu nu mai spun nimic. S-a rezolvat consolidarea în incinta unu. Urmează să fie finanţate lucrările de reabilitare pentru incinta doi şi trei şi parcul de la poalele dealului. Dar revenind la contracandidaţi şi la Cetate. Ce mai ştiu ei despre acest edificiu cultural care poate fi o mină de aur pentru turismul din Deva? Nimic. Atât înseamnă pentru ei Cetatea, un subiect de atacuri şi simbolul oraşului.

Rep.: De ce spuneţi că ar putea fi o mină de aur pentru turismul din Deva?

D.G.: Pentru că Cetatea are o mulţime de semnificaţii istorice, religioase şi culturale. Aici este înmormântat primul episcop, practic fondatorul religiei Unitariene, David Ferenc, o religie protestantă care are câteva milioane de credincioşi în întreaga lume. Vă daţi seama că aici ar putea fi organizate pelerinaje ale unitarienilor cu tot ce înseamnă asta din punct de vedere religios şi turistic. Să nu uităm că mitul cunoscut la români ca fiind al Meşterului Manole şi localizat la Mănăstirea Argeşului există şi la maghiari şi toată povestea se petrece în “înalta cetate a Devei”. Un alt motiv pentru care Deva poate fi o destinaţie pentru turiştii din ţara vecină. Nici istoria României nu este lipsită de momente importante legate de Cetatea Devei. La 1784, câteva sute de români din “oastea” lui Horea au murit sub zidurile cetăţii, iar la 1848 cetatea a jucat un rol important în revoluţia lui Avram Iancu. Acestea sunt doar câteva dintre elementele pentru care Cetatea Devei poate fi mai mult decât un simbol al oraşului.

Rep.: Mizaţi pe turism pentru dezvoltarea Devei?

D.G.: Şi pe turism. Cum am mai spus, mizez pe deveni. Deva trebuie să treacă într-o etapă superioară de dezvoltare. În această etapă, trebuie să găsim soluţii pentru dezvoltarea industriei, şi în special a celei nepoluante, a serviciilor şi sigur a turismului. Dar atât viaţa unui oraş cât şi economia sunt ca un organism viu. Ele se dezvoltă armonios. Dacă vom asigura infrastructura pentru dezvoltare economică, în mod firesc va creşte nivelul de trai al populaţiei, oraşul va avea mai mulţi bani, vom putea să reabilităm obiectivele turistice, se va dezvolta turismul. Toate sunt legate între ele.

Rep.: În perspectiva unei eventuale regionalizări. Unde vedeţi locul Devei?

D.G.: În inima judeţului Hunedoara. Deva este mult prea importantă, din toate punctele de vedere, ca să îşi piardă importanţa. Regionalizarea nu înseamnă desfiinţarea Devei, iar importanţa oraşului este legată de puterea economică, de nivelul de dezvoltare. Vrem să facem din Deva un brand puternic. Un loc cu identitate specială pe harta României, şi dacă reuşim nu ne speriem de regionalizare.

Rep.: Vorbiţi tot timpul la plural?

D.G.: Vorbesc la plural pentru că reprezint o echipă. Echipa de consilieri cu care am intrat în competiţia electorală şi cu care sunt convins că voi munci patru ani de acum încolo.
Dar în primul rând, reprezint devenii. Fără ei nici eu, nici Deva nu are nicio valoare. Doar oamenii pot să dea valoare unui loc. Şi devenii au demonstrat timp de 16 ani că împreună cu Mircia Muntean au reuşit să construiască cel mai frumos oraş al judeţului. Voi fi mândru să muncesc şi eu alături de ei.