Ce se întâmplă în fotbalul hunedorean din ligile inferioare
Este îndeobşte acceptată ideea că pentru a fi viabil un sport trebuie să se bazeze pe o competiţie sănătoasă, desfăşurată într-un sistem piramidal firesc: la vârf prima liga, iar la bază ligile inferioare, în număr cât mai mare pe măsură ce scade valoarea lor nominală. În linii mari, fotbalul românesc încearcă să respecte acest deziderat, numai că pe teren lucrurile stau adesea cu totul altfel decât dorinţele legiuitorilor. Concret, vorbim aici despre fenomenul întâlnit permanent în ultimii ani şi care este departe de a fi stopat în momentul de faţă: abandonul competiţional.
Banii, eterna problemă a fotbalului
An de an, fie la startul sezonului competiţional, fie pe parcursul acestuia, avem imaginea deprimantă a unor formaţii, începând din Liga a doua şi până la ultimul nivel, care anunţă că nu mai pot continua întrecerea, din motive financiare în 99 la sută dintre cazuri. Aceste echipe fie se desfiinţează pur şi simplu, fie se reorganizează – un termen adesea eufemistic – şi încearcă să îşi continuie activitatea fotbalistică într-un eşalon inferior, unde costurile sunt mai mici la toate capitolele, începând de la salariile jucătorilor şi până la deplasări, mai apropiate şi mai accesibile.
Nici măcar Liga a doua – a cărei sistem cu două serii îşi trăieşte practic ultimele clipe, în condiţiile în care în fiecare an nu a reuşit să adune la start, ce să mai vorbim de finiş, numărul necesar de echipe – nu este scutită de aceste probleme, iar la ligile de mai jos situaţia devine din ce în ce mai dramatică. S-a ajuns astfel în situaţia aproape ridicolă ca în Liga 3 din cinci serii să retrogradeze la finalul sezonului actual 2015 – 2016 o singură formaţie (!), aceasta în contextul completării efectivului insuficient de echipe cu unele care s-au retras din liga a doua şi cu altele care au retrogradat în sezonul trecut din Liga a treia, dar au fost reprimite în competiţie ca să fie la număr!
Două echipe, posibil trei hunedorene în Liga a treia
Despre FC Hunedoara şi CSM Cetate Deva am tratat pe larg în numerele trecute din „Glasul Hunedoarei”, iar despre o nouă posibilă promovată din liga a patra vom vorbi mai jos, ca să acoperim toate posibilităţile de reprezentate a judeţului nostru pentru sezonul următor în liga a treia. Cum FC Hunedoara nu mai are şanse de promovare în liga secundă în acest sezon, iar Cetate Deva este practic salvată de la retrogradare, rămâne asigurată prezenţa a cel puţin două formaţii hunedorene în eşalonul trei şi anul viitor. Cea de-a treia ar putea fi câştigătoarea Ligii a patra din judeţ, dacă trece ulterior de un meci de baraj cu o altă câştigătoare a unui campionat judeţean.
Ceea ce pare de-a dreptul aberant, în contextul a tot ceea ce am arătat mai sus, este că Federaţia Română de Fotbal a modificat în vara aceasta sistemul competiţional pentru sezonul 2016 – 2017, urmând ca Liga 3 să cuprindă 6 (ŞASE) serii de câte 16 echipe!!? Din moment ce actuala ediţie nu a fost în stare să adune la start cele 74 de echipe preconizate pentru numai cinci serii (în loc de 4 serii cu câte 15 echipe şi una cu 14 am avut 4 serii cu 14 şi una singură cu 15), este aproape imposibil de crezut că peste numai un an vor fi disponibile şi gata de start 96 de echipe ca să umple cele 6 serii a câte 16 locuri preconizate. Foarte probabil, realitatea se va dovedi mai puternică şi de data aceasta şi tot acest proiect utopic (o spun fără teama de a greşi) va trebui reajustat la condiţiile existente în fotbalul românesc.
Şoimul Băiţa a dominat turul Ligii a patra
Până atunci, revenind cu discuţia la normalitate şi la posibilitatea de a avea o a treia echipă hunedoreană în Liga a treia, să spunem că întrecerea judeţeană din eşalonul patru a fost dominată de Şoimul Băiţa. Formaţia lui Adrian Pepenar s-a detaşat la cinci puncte în faţa urmăritoarelor ei, Hercules Lupeni – antrenor Dan Voicu – şi Aurul Brad – antrenor Alin Gomoi – şi a luat prima opţiune pentru câştigarea campionatului şi accederea în barajul interjudeţean pentru promovare. Şoimul a reuşit să termine neînvinsă prima parte a campionatului, lăsând adversarilor din serie doar trei egaluri în 13 partide şi încheind victorioasă în alte zece, acumulând astfel 33 de puncte din 39 posibile cu un golaveraj de 46 – 15 (al doilea cel mai bun atac după Inter Petrila, cu 52 de goluri înscrise, şi a doua cea mai bună apărare după Hercules Lupeni, cu doar 13 goluri primite). Desigur, privind aceste date putem spune că formaţia din Băiţa are prima şansă la locul întâi şi implicit la promovare, însă pentru spectaculozitatea întrecerii sperăm ca nici una dintre contracandidatele ei să nu fi depus încă armele.
Privind clasamentul Ligii a patra putem constata că acesta este oarecum „rupt” pe patru bucăţele. Avem mai întâi grupul formaţiilor care se luptă pentru podium, acestea fiind Şoimul, Hercules, Aurul şi Inter Petrila, apoi alte patru care îşi afirmă pretenţiile la un loc în jumătatea superioară a ierarhiei, Gloria Geoagiu, Metalul Crişcior, Retezatul Haţeg şi Aurul Certej, urmate de un alt grup departe de zona retrogradării care include pe CS Vulcan, Universitatea Petroşani şi Victoria Călan. În fine, Minerul Uricani, Jiul Petroşani şi echipa secundă a lui Cetate Deva au ca obiectiv posibil doar evitarea ultimul loc, cu un plus la acest capitol pentru cei din Uricani.
Trei echipe în lupta pentru primul loc în Liga 5
Şi aici s-a produs o reorganizare la nivel competiţional, cele două serii tradiţionale, „Valea Mureşului” şi „Valea Jiului” fiind comasate într-una singură, pentru a putea aduna la start un număr suficient de echipe pentru o întrecere decentă, lucru care nu se mai putea face separat. În aceste condiţii, în fruntea clasamentului Ligii a cincea găsim un podium detaşat faţă de restul competitoarelor, cu o diferenţa minimă de puncte între ele, astfel încât în retur e posibil orice la vârful ierarhiei. Campioana de toamnă este Mureşul Pricaz, care a adunat 34 de puncte, pierzând un singur meci şi remizând în altul, urmată de Berianul Beriu, cu 33 de puncte acumulate în urma a două înfrângeri, şi de Cetate Răchitova, cu 30 de puncte, cu un singur eşec (şi acela “la masa verde”), dar pe care a tras-o în jos numărul mai mare de egaluri decât al contracandidatelor, terminând nedecis în trei partide.
De la locul patru în jos, plutonul cu grosul competitoarelor se încadrează la categoria echipelor lipsite de griji. Să spunem că dintre ele se remarcă totuşi Comunal Ilia, Măgura Pui, Zarandul Crişcior şi Agrocompany Băcia, cu un pas în faţa colegelor de serie din a doua jumătate a clasamentului.
Indiferent care va fi numele formaţiei ce va căpăta dreptul de promovare, rămâne de văzut dacă aceasta va dori să evolueze în eşalonul superior. Spunem aceasta având în urmă experienţa ultimilor ani, în care o singură echipă s-a încumetat să facă acest pas în liga a patra – şi s-a desfiinţat ulterior.
