CNADNR blochează încă un lot de autostradă. Constructorul, Spedition UMB, obligat să-și retragă utilajele dintre Șoimuș și Brănișca

„Glasul Hunedoarei” a arătat încă din vara lui 2014 că lotul 4 de pe autostrada Lugoj – Deva nu avea autorizaţie de construire. Nici atunci, nici acum, CNADNR nu a explicat clar situaţia, dar a dat asigurări de genul „totul va fi bine”. Atât de bine încât ieri, constructorul, Spedition UMB, a fost somat să înceteze lucrările de pe o jumătate din lotul 4 de autostradă.

Inspecţia de Stat în Construcţii a ordonat ieri constructorului de pe lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva să-şi retragă utilajele de pe jumătatea de şantier pentru care nu este emisă autorizaţie de construire (de la Şoimuş spre Ilia, aproximativ 11 kilometri). Inexistenţa autorizaţiei în cauză a fost făcută cunoscută de „Glasul Hunedoarei” încă din august, anul trecut, situaţie recunoscută indirect de CNADNR câteva luni mai târziu.

Vorbele nu costă nimic

Într-o adresă scrisă, înaintată în decembrie 2014, referitoare, în principal, la cauzele pentru care ritmul lucrărilor de pe loturile 3 şi 4 ale autostrăzii Lugoj – Deva era extrem de scăzut, noi întrebam: „În vara acestui an nu exista nici măcar autorizaţie de construire pentru cele două loturi de pe autostrada Lugoj – Deva. De ce s-a ajuns la această situaţie? Există acum autorizaţie de construire?”. CNADNR răspundea: „( … ) pentru contractul „Proiectare şi execuţie autostrada Lugoj- Deva Lot 4: km 77+361 – km 99+500” a fost emisă Autorizaţia de Construire aferentă sectorului cuprins între  km 77+361 – km 88+016”, fără să explice de ce nu există autorizaţie şi pentru cealaltă jumătate a lotului de lucrări.
Tot atunci, ceream CNADNR să ne spună „Care sunt măsurile pentru eliminarea sau diminuarea acestor cauze provocatoare de întârzieri şi/sau blocaje”, iar răspunsul a venit la fel de aproximativ: „Sedinţele de management periodice organizate de către Beneficiar – CNADNR SA împreună cu instituţiile implicate, precum şi cu Antreprenorii şi Inginerii, în vederea soluţionării împreună a tuturor problemelor apărute. De asemenea, sunt efectuate vizite periodice în şantier de către echipele de proiect ale Beneficiarului”.
Rezultatele acestor demersuri se văd: o altă instituţie aparţinând aceluiaşi Guvern, Inspecţia de Stat în Construcţii, opreşte lucrările.

Supoziţie: ministerul nu autorizează, ca să nu plătească

Încă din vara anului trecut primarii comunelor hunedorene prin care trece autostrada spuneau că, de fapt, Ministerul Transporturilor pur şi simplu a întârziat intenţionat emiterea autorizaţiilor de construcţie tocmai pentru ca firmele de construcţii să nu poată emite facturi pentru plata lucrărilor efectuate. Porţiunea de autostradă pentru care nu există autorizaţie de construire a avut tot felul de probleme, din cauza unui proiect despre care aceeaşi primari spun că a fost făcut doar trasându-se două linii pe o hartă scoasă de pe Google: mai întâi constructorii s-au trezit că traseul trece printr-un cimitir neautorizat, apoi că trebuie să aştepte un an pentru strămutarea unor lilieci din specii protejate al căror habitat era într-o grotă peste care urma să treacă autostrada, sau că trebuie să modifice traseul pentru ca şoseaua de mare viteză să nu treacă peste halda de cenuşă a Termocentralei Mintia.
Stadiul de realizare a lotului 4 de autostradă este de 50 la sută, fiind cel mai bun procentaj de pe autostrada Lugoj – Deva. Celelalte loturi au un avans al lucrărilor mult mai mic, de doar 10 – 20 la sută.
Conform contractelor iniţiale, autostrada Lugoj – Deva ar trebui să fie gata în mai, anul viitor. Mai mult ca sigur, acest termen nu va fi respectat.

900 de oameni trimişi acasă

Surse din cadrul companiei care construieşte lotul 4 de autostradă Deva – Lugoj spun că lucrările s-au oprit şi aproape toţi muncitorii vor fi trimişi acasă mai devreme decât era prevăzut iniţial, pentru vacanţa de Crăciun. Pe lotul Ilia – Şoimuş, Spedition UMB are mobilizaţi aproape 1.000 de angajaţi. La porţiunea autorizată mai sunt doar lucrări relativ simple de făcut, ca asfaltări şi montări de parapeţi, iar peste 900 de salariaţi urmau să lucreze la cei 11 kilometri pentru care nu există autorizaţie de construire emisă de Ministerul Transporturilor. Aceleaşi surse din cadrul companiei spun că UMB a făcut până acum lucrări în valoare de peste 200 de milioane de lei, dintre care au fost decontate doar cele efectuate pe jumătatea de tronson pentru care a fost emisă autorizaţie de construire, adică 69 de milioane de lei. „Noi, după ce am vorbit şi cu consultantul, am decis să lucrăm şi pe porţiunea încă neautorizată, pe banii noştri, pentru că avem peste 2.000 de salariaţi cărora trebuie să le plătim salariile. Dacă am sta după toate avizele şi aprobările emise de instituţii ale statului, am circula pe autostrăzi în anul 2.400”, spune unul dintre reprezentanţii companiei.

Harababura de la CNADNR

Primarul comunei Şoimuş, Mihai Irimie, se declară extrem de nemulţumit de oprirea lucrărilor la autostradă: „Cineva acolo, la CNADNR, nu-şi face treaba. Este cât se poate de clar! Dacă tot aşa facem, oprim lucrări la autostradă, cum să mai putem să ne dezvoltăm? Pe plan local prelungirea existenţei şantierului deranjează locuitorii comunei şi nu numai. E revoltător că se blochează totul acum, după ce am şi fost obligaţi să mutăm trei familii (ale căror gospodării urmează să fie demolate pentru a face loc autostrăzii). E o harababură la CNADNR”.