Târgul meșterilor fără urmași
Doar ambiția și perseverența primarului Tiberiu Tămaș îi mai adună pe moți în prima duminică de după Târgul Găinii, pe platoul care străjuiește satul Obârșa. Târgul olarilor se va transforma în scurt timp în „Festivalul discursurilor fără fond și formă”. Politicienii au dat iama în mulțime în timp ce doar patru meșteri își mai expun oalele de ceramică în ceea ce se numește „Târgul meșterilor olari”
Pentru primarul comunei Tomești, Tiberiu Tămaș, sărbătoarea meșterilor olari, ajunsă la ediția a XVIII-a, este în fiecare an o piatră de încercare. Nici anul acesta nu a fost ușor de organizat un asemenea eveniment, care se vrea o sărbătoare închinată meșterilor ce frământă bucata de lut și apoi, învârtind-o pe roată, îi dau chip de oală, cană, ulcior sau multe alte obiecte folositoare și totodată artistice. Fără nici un sprijin din partea autorităților județene, Târgul Olarilor se va stinge odată cu ultimul artist al lutului care mai învârte roata la Obârșa sau Dobroț.
„Prohodul” unor artiști ai pământului
Târgul de la Obârșa este în fiecare an mai trist, mai lipsit de strălucirea de altădată, când pe platoul de deasupra satului renumit pentru olarii săi, se adunau zeci de meșteri ai locului, dar și veniți din alte părți de țară. Olarii de la Horezu, Lungesti, Corund, Târnăvița, Vadu Crișului, își găseau loc alături de meșterii din Obârșa într-un adevărat festival al ceramicii. La a XVIII-a ediție, doar patru meșteri locali și-au mai expus marfa pe jos, la concurență cu tarabele cu plasticuri și chinezării. În fața lor, scena și zeci de oameni le-au întors spatele. Taraful de la Vața condus de maestrul taragotului Pera Bulz și câțiva soliști de muzică populată – cap de afiș Nicoleta Voica, au fost mai interesanți pentru public, decât bătrânii cu oalele lor de lut. O „ciurdă” de politicieni au luat cu asalt scena, rostind discursuri pline de ipocrizie. Vorbe goale, spuse doar de dragul de a mai bifa o acțiune populară, în așteptarea anului electoral. Vorbe fără nici o noimă, gânduri uitate imediat ce s-au dat jos de pe scenă. De ei, de politicienii hunedoreni ar putea depinde viitorul meșteșugurilor populare, a tradițiilor și a istoriei tehnice românești. Nici deputatul Natalia Intotero, nici vicepreședintele Consiliului Județean, Dorin Gligor sau noul suprefect Fabius Kiszely nu au făcut decât să spună cam ce au crezut ei ca vrea să audă publicul adunat în fața scenei în așteptarea spectacolului folcloric. Despre vreun program sau o strategie menită să încurajeze meșteșugurile populare, nimeni nu a pomenit nici un cuvânt. Și oricum, în al doisprezecelea ceas, ar fi cam târziu pentru meșterii fără urmași ai lutului de la Obârșa.
