Proiectul Certej câştigă în instanţă

Tribunalul Cluj a respins ieri solicitările de anulare a acordului de mediu emis pentru proiectul auro-argintifer de la Certej. Soluţia nu este definitivă, însă cutumele judecătoreşti spun că cea mai mare parte a proceselor din domeniul Contenciosului Administrativ câştigat la instanţa de fond, rămân câştigate şi la instanţele superioare, în cazul în care partea nemulţumită face recurs, ori apel.

Primul pe lista contestatarilor în instanţă ai proiectului Deva Gold este Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj – Napoca. Această organizaţie a mai contestat şi avizul emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara pentru deponeul ecologic de la Bârcea Mare, tot la Tribunalul Cluj, a pierdut procesul şi nu a mai făcut recurs.
Aprobarea de mediu dată pentru proiectul de la Certej a mai fost contestată, în aceeaşi cauză, de către Asociaţia „Bio Eco Genuri” Băiţa, Asociaţia „Efectul Fluture” şi Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul”.

O gargară electorală

Iniţial, avizul de mediu a fost emis în iulie 2012. Ca-n orice an electoral, politicienii dau impresia că cedează foarte uşor la presiunile activiştilor de mediu. În septembrie 2012, ministrul Mediului de la acea vreme, Rovana Plumb, declara că avizul de mediu dat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara (căreia îi este arondat şi judeţul Hunedoara) era ilegal, din cauză că ar fi încălcat „Convenţia internaţională privind impactul de mediu transfrontalier, în condiţiile în care Ungaria a ridicat o serie de probleme privind riscurile exploatării, de care nu s-a ţinut cont”. În acelaşi moment, Rovana Plumb spunea că ministerul pe care-l conduce va cere în instanţă anularea acordului de mediu dat pentru proiectul de la Certej. A trecut şi campania electorală pentru parlamentarele din 2012, Agenţia Regională de Mediu s-a desfiinţat, iar APM Hunedoara a emis un acord de mediu revizuit: în mare identic cu primul, diferenţa fiind dată de o schimbare a amplasării uzinei de preparare necesară a fi făcută după ce, între timp, în zonă fusese declarată o nouă arie protejată.

Peste un an începe

Managerul societăţii Deva Gold, Nicolae Stanca, spune că în cazul în care decizia instanţei de la Cluj – Napoca rămâne definitivă şi nu vor mai apărea alte obstacole, lucrările efective pentru demararea proiectului minier ar putea începe chiar de anul viitor. „Mi s-a părut anormal de la bun început să obţii un acord de mediu, după ce ai urmat absolut toţi paşii procedurali şi ai îndeplinit toate condiţiile legale, să vii, la doi ani diferenţă şi să-l conteşti în instanţă. Dacă nu vor mai fi probleme de acest gen, sau de altă natură, cred că am putea începe lucrările de construire (a iazurilor de decantare şi a uzinei de preparare – n.red.) chiar de anul viitor. Mai este de lucru la documentaţia tehnică şi mai sunt demersuri de scoatere a unor suprafeţe din circuitul silvic. Primul act pentru acest proiect l-am depus în 2009, iar până acum am investit peste 100 de milioane de dolari”, spune Nicolae Stanca.

Proiect diferit de Roşia Montană

Managerul Deva Gold spune că valoarea investiţiei este de ordinul sutelor de milioane de dolari, doar uzina de preparare costând între 440 şi 500 de milioane. Nicolae Stanca adaugă că în faza construirii uzinei şi a celorlalte componente ale investiţiei se vor asigura în mod direct între 800 şi 1000 de locuri de muncă, iar în faza de exploatare vor rămâne între 550 şi 600 de posturi, adăugând că impactul proiectului în economia locală va fi unul simţitor, acesta urmând să stimuleze şi industriile conexe (materiale de construcţii, exploatarea lemnului, servicii etc…). Faza de construcţie ar urma să dureze trei ani, iar cea de exploatare 16, însă există o posibilitate de prelungire a acesteia datorită faptului că prospecţiunile geologice din zonă nu sunt finalizate. Estimările investitorului arată că la Certej există, în mod aproape cert, 50 de tone de aur şi 200 de tone de argint. „Ce nu s-a înţeles foarte bine de la bun început este faptul că noi nu o să prelucrăm toată masa minieră cu cianură (cum se doreşte la Roşia Montană – n.red.). Masa minieră este prelucrată fără cianuri pentru obţinerea concentratului, şi doar concentratul urmează să fie cianurat într-un circuit închis”, adaugă Stanca.