Curăţarea terenurilor prin incendiere, o practică “a oamenilor leneşi”
Primăvara a declanşat pârjolul în judeţ. Mii de hectare de teren agricol şi păşuni sunt incendiate, pentru a fi curăţate de vegetaţia uscată. Uneori aceste practici creează daune majore, iar vinovaţii nu pot fi identificaţi şi sancţionaţi.
Incendierea vegetaţiei uscate de pe terenurile agricole şi păşuni este o practică des întâlnită în rândul agricultorilor hunedoreni. Pentru a scăpa de costurile suplimentare pentru curăţirea terenurilor ce trebuie pregătite pentru însămânţare, proprietarii apelează la această metodă, cu toate că Agenţia pentru Plăţi şi Interveţii în Agricultură (APIA) acordă subvenţii în acest sens, iar legislaţia în vigoare exclude din start aceste metode.
Mii de cereri, depuse pentru subvenţii
Până la această dată, la APIA Hunedoara au fost depuse peste 5.100 de cereri pentru obţinerea subvenţiilor. Plata se face la hectar, iar proprietarii primesc 132 de euro/ha pentru terenurile agricole, iar în cazul păşunilor sumele se pot ridica până la 184 de euro. În cazul în care terenurile sunt situate în zonele montane defavorizate, la aceste sume se adaugă încă 107 euro. “Legislaţia actuală nu permite sub nicio formă acordarea subvenţiilor celor care îşi incendiază terenurile pentru a le curăţa. Dacă ISU constată că fermierul dă foc vegetaţiei uscate, atunci acesta este scos automat de la plată. Problema este că, de cele mai multe ori, nu se poate demonstra că proprietarul este cel care a dat foc”, a precizat directorul APIA, Veronica Borungel.
Aerul este tot mai poluat
Incendiile de vegetaţie au un impact major şi asupra mediului înconjurător, mai ales asupra calităţii aerului. Staţiile de monitorizare a calităţii aerului au înregistrat depăşiri grave ale limitelor de poluare admise, iar indicele de calitate este de regulă “rău” sau “foarte rău”. Deşi a fost încheiat un protocol de colaborare instituţional între ISU Hunedoara, APIA şi Garda de Mediu Hunedoara, comisarii care trebuie să vegheze asupra respectării legilor privind protecţia mediului nu au dat nicio amendă. Motivul este acelaşi: nu se poate demonstra cine a declanşat incendiul. “Nu s-au dat amenzi până acum. Sunt organizate patrule de control în care suntem şi noi cooptaţi, dar este foarte greu să identifici autorul faptelor. În acest caz, problema este de natură juridică, iar dacă un proprietar nu recunoaşte că a dat foc, atunci nu ai pârghii legale pentru a-l sancţiona”, spune comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara, Cristian Moldovan. Nu acelaşi lucru se poate spune pentru cei care îşi ard resturile de vegetaţie uscată în curtea casei. Cu toate că în acest caz autorul este uşor de identificat, comisarii Gărzii de Mediu sunt toleranţi cu astfel de practici. În consecinţă, o singură staţie a înregistrat în acest an 32 de depăşiri ale parametrilor de poluare, în condiţiile în care sunt admise 35 pe tot parcursul anului.
Se pot scoate bani din vegetaţia uscată
Incendierea terenurilor agricole este nocivă şi pentru sol. Cu toate acestea, nimeni nu ţine cont de sfaturile reprezentanţilor instituţiilor abilitate, care susţin şi că proprietarii terenurilor ar putea scoate bani “frumoşi” din transformarea resturilor vegetale în combustibil neconvenţional. “Arderea vegetaţiei uscate are un efect negativ asupra solului. Prin ardere sunt distruse microorganismele de la suprafaţă, care au rol biologic. Odată arse, procesul biologic stagnează, şi contrar aşteptărilor dispar speciile valoroase, iar buruienile reapar. Mai mult, din aceste resturi vegetale se poate obţine combustibil neconvenţional. Necesită într-adevăr investiţii în utilaje, dar proprietarii ar putea scoate câştiguri consistente. Din păcate în România nu există o astfel de cultură, şi majoritatea se pretează la munca oamenilor leneşi”, explică directorul Direcţiei Agricole Hunedoara, Ioan Ştefan.
