Autostrada Lugoj – Deva şi explicaţiile birocratice ale CNADNR
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România dă răspunsuri generale la întrebările legate de nodul de la Sântuhalm şi cauzele întârzierilor de pe tronsonul Lugoj – Deva.
Cu câteva săptămâni în urmă, Glasul Hunedoarei a formulat în scris întrebări legate atât de nodul de autostradă cerut de edilii zonei în dreptul localităţii Sântuhalm, dar şi de ritmul lucrărilor la tronsonul de autostradă Lugoj – Deva. Răspunsurile primite sunt, ca de obicei, generaliste, fără termene clare.
Nodul „se analizează”
Primele întrebări au fost legate de stadiul demersului pentru realizarea nodului de autostradă suplimentar cerut de Consiliul Judeţean, dar şi de primarii oraşelor Deva şi Hunedoara, nod ce ar trebui amplasat în zona Sântuhalm. În toamna acestui an, reprezentanţi ai PSD, fie că a fost vorba de deputaţi, sau chiar membri ai Guvernului, au promis că vor găsi o soluţie, iar nodul va fi realizat. Din răspunsul CNADNR reiese că au fost doar vorbe. Am întrebat ce detalii certe au fost stabilite pentru rezolvarea problemei, iar singurul răspuns a fost de genul „se analizează”. „Precizăm că în zona oraşelor Hunedoara şi Deva, la km 99+500 aferent tronsonului de autostradă Lugoj – Deva Lot 4, este amplasat un nod rutier, respectiv nodul rutier Şoimuş care face legătura autostrăzii cu drumul naţional DN76 şi cu drumul naţional DN7 prin breteaua de legătură. De asemenea, menţionăm că CNADNR SA analizează posibilităţile tehnice de amenajare a noi noduri rutiere în această zonă”, se arată în răspunsul companiei de drumuri.
În paralel, Consiliul Judeţean Alba face demersuri pentru un nod la autostradă care să deservească oraşul Cugir. Oraşul Sebeş are deja trei conexiuni la şoseaua de mare viteză. Deva şi Hunedoara nu au nicio soluţie rezonabilă pentru conectarea la autostradă.
Realizări de 3, respectiv 18 la sută
Autostrada spre Lugoj înaintează mult mai greu decât a făcut-o de la Deva spre Orăştie, apoi spre Sibiu. Din datele CNADNR reiese că pentru lotul 3 (cuprins între Lăpugiu de Jos şi Ilia) stadiul de execuţie al contractului este de doar 3,3 la sută, în timp ce pentru lotul 4 (Ilia – Şoimuş) acest indicator este de 18,3 la sută. Compania Naţională de Autostrăzi spune că ritmul lucrărilor este mult mai greoi decât în cazul by-pass-ului Deva – Orăştie din mai multe motive: reviziurea acordului de mediu, „apariţia” unui cimitir clandestin pe traseul autostrăzii, existenţa unei peşteri-rezervaţie pe acelaşi traseu, precum şi vremea „nefavorabilă” de pe parcursul lui 2014. Când vine vorba de o comparaţie între ritmul în care s-a lucrat la autostrada Deva – Orăştie şi cel în care este realizată autostrada Deva – Lugoj, CNADNR mai are o explicaţie: contractele includ şi proiectarea, nu doar execuţia, cum s-a întâmplat în cazul porţiunii inaugurate în iarna lui 2012.
Proiectul iniţial pentru Lugoj – Deva nu a ţinut seama de câteva elemente esenţiale cerute de legislaţia europeană în domeniul protecţiei mediului, traseul autostrăzii a fost desenat din birou, după cum au constatat primarii de pe Valea Mureşului, aşa că doar vara ploioasă poate fi invocată, în mod rezonabil, ca motiv de întârziere. Cu toate că încă nu există autorizaţie de construcţie emisă pentru ultimii 11 kilometri ai lotului 4 – Ilia – Şoimuş, CNADNR susţine că lucrările vor fi terminate în mai 2016, aşa cum e prevăzut în contractele cu antreprenorul.
