Cu şi despre oameni frumoşi. Profesorul Mircea Nistor, dascălul care vede şcoala (un pic) altfel
Prima ediţie a Premianţilor fără Premii de după Gala Anuală l-a adus în faţa hunedorenilor pe Mircea Nistor. Profesorul de fizică ar putea fi numit drept cel mai iubit dascăl din municipiul Hunedoara. Dacă nu este chiar cel mai iubit, atunci poate fi numit drept „cel mai popular”. Altfel cum s-ar putea explica faptul că, de ani buni, zeci de elevi aleg să vină la şcoală şi sâmbătă, în laboratorul de fizică, acolo unde Mircea Nistor îi ajută să-şi pună în valoare isteţimea şi creativitatea.
Sâmbătă de sâmbătă, dascălul de info-astro-fizică Mircea Nistor face voluntariat în fosta sală de sport a Colegiului Naţional de Informatică „Traian Lalescu” din Hunedoara. De mai bine de 12 ani. Copiii, elevii lui şi-ai altor profesori, ba uneori chiar şi ai altor şcoli, vin aici să înveţe informatică sau fizică, pur şi simplu, de drag.
Un altfel de concept de educaţie
Vreme de trei ani, unii dintre elevi au beneficiat de un proiect european: „Campania Descoperă”. Iar din mâinile lor, sub atenta îndrumare a profesorului, au ieşit zeci de minunăţii ştiinţifice. Pentru experimente şi proiecte, şcoala nu are tot timpul toate cele necesare, iar atunci profesorul rezolvă problema: ori face rost de obiectul-lipsă, ori îl cumpără din banii lui. Aşa s-au născut majoritatea inovaţiilor tinerilor din Hunedoara. Toate, premiate şi prezentate la timpul lor în mass-media. Mircea Nistor e un altfel de dascăl. Succesul pe care-l are „şcoala de sâmbătă” (micul fenomen creat în liceul hunedorean) demonstrează că atunci când copilul este lăsat să înveţe ce vrea, când vrea, oferindu-i-se doar un ghidaj specializat din partea profesorului, rezultatele sunt mult mai bune. La liceul în cauză aproape că s-a pierdut numărul premiilor obţinute de elevii acestuia la diferite concursuri naţionale şi internaţionale de inventică. Iar dacă nici asta nu-l mai recomandă pentru lista crescândă a Premianţilor, ce altceva ar putea?! Tot într-o sâmbătă, micul laborator a căzut în plan secund. Acţiunea s-a mutat „la cal”, elevii l-au urmat şi aici. Şi-au arătat, încă o dată, aprecierea, l-au îmbrăţişat şi i-au mulţumit. Alături de alţi hunedoreni care au avut şansa să îi strângă mâna pentru prima dată. Imbold pentru proiectele viitoare. De care sigur veţi mai auzi.
