Nu mai vreau să motivez absenţi. Vreau să ofer celor prezenţi motivare.
Solomon Marcus ne spunde de ani de zile faptul că obiectul educaţiei nu e dobândirea de cunoştinţe. Omul trebuie să răspundă cu succes situaţiilor reale, obişnuite sau nu. Noi însă uităm să pregătim tinerii să supravieţuiască, să fie independenţi, să cunoască o meserie sau să se dezvolte în înţeles superior dacă au vocaţii de acest fel. Acum închidem ochii. Vrem să avem copii educaţi deşi ştim dintru început că ei vor pleca. Un tânăr performant nu se va întoarce aici. Fiindcă nu i-am dat motive să o facă.
Risipim banii publici pregătind tineri ce vor sluji altor comunităţi. Dar risipim şi tinereţea copiilor noştri. Copiii bine pregătiţi au un program extrem de încărcat şi pierd din acest motiv anii cei mai frumoşi ai vieţii, acumulând inutil informaţii lipsite de relevanţă în destinul lor ulterior. Ceilalţi renunţă, chiulesc, trec cumva prin şcoală pe sub ochii profesorilor care motivează absenţe. Rolul profesorilor nu este acela de a motiva absenţe. Profesorul este un fel de antrenor pentru viaţă care are menirea să motiveze pe cel prezent pentru a intra în ringul vieţii. Statisticile ne spun că avem tineri demotivaţi. Că un român părăseşte ţara în fiecare 2 minute. Că au plecat anul trecut 3000 de medici din România. Sunt profesor şi ştiu că voi da socoteală pentru acest lucru. Ai fost parte din acest sistem greşit care ne-a risipit familiile şi vlaga tinereţii, mi se va spune.
Sunt mulţi tineri bine formaţi care au conştiinţa că trebuie să pună umărul la reclădirea României. Noua Republică a reuşit să adune alături mulţi astfel de oameni. Nu îi refuzaţi! „Este aici un tânăr care are cinci pâini şi doi peşti” – nu îl refuzaţi! Ne-am unit sub semnul stejarului fiindcă le dorim românilor să aibă parte de belşug, de prosperitate şi de dăinuire. Cum se spune la cununie: „Umple, Doamne, casele lor de grâu, de vin, de untdelemn şi de toată bunătatea, ca să dea şi celor lipsiţi”. Nu refuzaţi viitorul.
Andrei Rosetti. Noua Republică
