O RUTEANCĂ LA ÎNALTA POARTĂ. Note de lector
Celebrul, de acum serial, „Suleyman Magnificul” a adus în atenția publicului larg o femeie care s-a impus în înalta societate otomană din secolul al XVI-lea, dominată de poligamie și de condiția umilă a femeilor. Societatea islamică impunea un statut diferit asupra unor aspecte ale condiţiei femeii, abordări noi şi diferite de cele ale Europei. Cea care a schimbat, măcar temporar, condiția și percepția femeii în Imperiul Otoman a fost o ruteancă din Galiția, Alexandra Lisowska, cunoscută sub titlul turcesc de Hŭrrem Haseki Sultan, concubină apoi soție a lui Soliman Magnificul, sultanul în timpul căruia Imperiul Otoman a ajuns la maxima putere și înflorire.
Pentru afirmarea identităţii rutene prin istorie, tradiţii, limbă şi cultură, în întâmpinarea interesului pentru acest serial și în scopul informării publicului larg despre adevărurile istorice ale celei mai prolifice epoci a Imperiului Otoman, Uniunea Culturală a Rutenilor din România a realizat ediția bilingvă, ruteană și română, a lucrării „O ruteancă la Înalta Poartă” autori Iulius Firczak, Maria Saghin și Francisc Gal. Apariția acesteia este binevenită pentru că informează publicul larg despre personajele centrale ale Imperiului Otoman în perioada de apogeu a istoriei sale, secolul al XVI-lea. Printre acestea se află și ruteanca Hŭrrem Haseki Sultan, care sub acoperirea convertirii la Islam a reușit să se emancipeze față de celelalte femei din harem, căsătorindu-se cu Soliman, încălcând astfel tradiția de secole a haremului. Ruteanca de la Înalta Poartă, Hŭrrem Haseki Sultan, este o personalitate meritorie pentru femeia Evului Mediu, nu numai din Imperiul Otoman, ci și din întreaga Europă, care a doborât limitările condiției umile a femeilor în epocă.
Lucrarea prezintă în sinteză domnia lui Soliman Magnificul (1520-1566) și realizările sale, maxima întindere a imperiului, reforma legislativă, fiind supranumit şi Legiuitorul, dezvoltarea literaturii și artelor. Acest sultan a fost cel care a realizat depășirea condiției de stat islamic prin încheierea unei alianțe cu Franța în 1530, devenind astfel un pol important de putere în Europa, cu toate că imperiul său se întindea pe trei continente. Volumul prezintă și episodul campaniei sale împotriva lui Petru Rareș, domnitorul Moldovei.
Viața și activitatea rutencei Hŭrrem la Înalta Poartă Otomană este prezentată pe larg în lucrare. Influența pe care a avut-o în conducerea imperiului reiese și din scrisoarea adresată regelui Poloniei, Sigismund August, în anul 1548, prin care intervenea pentru a-i proteja pe ruteni de atacurile tătarilor și pentru încheierea unei alianțe polono-otomane. Personalitatea lui Hŭrrem este o insulă de afirmare a femeii în Evul Mediu. Perspectiva oferită de lupta sa cu prejudecățile permite exploatarea unor piste noi, neluate în calcul de istoriografia tradiţională: o istorie a sensibilităţii feminine, o istorie a feminismului universal, o istorie a identităţii feminine în societatea islamică. Lady Mary Wortley Montagu, care în secolul XVIII l-a însoțit pe soțul ei numit ambasador la curtea otomană, scria că „societatea femeilor e în fapt singura societate liberă în acest imperiu populat de sclavi”.
Cartea este realizată în condiții grafice deosebite și conține o serie de 29 de imagini pentru a oferi un suport vizual care sporește curiozitatea cititorului. Salutăm inițiativa Uniunii Culturale a Rutenilor din România de a susține publicarea acestei lucrări de real interes nu numai pentru etnia rutenilor, ci și pentru publicul larg din țara noastră, mai ales pentru cei care iubesc istoria.
Prof. dr. Liviu Lazăr
