Bolile care dau dureri de cap
Durerile de cap au multiple cauze şi nu întotdeauna trebuie să ne alarmeze. Stresul, odihna insuficientă, un efort puternic, variaţii ale echilibrului metabolic – sunt doar câteva din cauzele obişnuite ale durerilor de cap.
Dacă aceste dureri sunt rare, nu prezintă mereu acelaşi caracter (de exemplu durerea nu se manifestă de fiecare dată în zona sinusurilor frontale), atunci poate nu este cazul să ne alarmăm. Sunt situaţii când şi o banală deshidratare se poate solda cu o durere de cap.
Când ar trebui să ne alarmăm cu privire la durerile de cap?
Ar trebui să luăm în serios aceste dureri dacă:
– sunt frecvente, apar săptămânal;
– se însoţesc de alte simptome: tulburări de vedere, greaţă sau chiar vărsături, stare de leşin, “pocnituri în urechi”, diaree etc.;
– se manifestă în acelaşi loc, iar durerea are acelaşi caracter;
– nu cedează la analgezice uzuale (durerea nu trece după ce aţi luat un medicament analgezic obişnuit);
– pierdeţi relativ brusc în greutate fără a ţine dietă sau fără un motiv evident.
Examinarea IRM cerebrală este neinvazivă, durează aproximativ 20 de minute şi este frecvent folosită pentru a evalua structura internă a creierului.
Această examinare nu este utilă doar în depistarea tumorilor şi a infecţiilor, ci şi în detectarea unor hemoragii / ischemii acute sau sechelare.
De obicei se solicită examinarea IRM cerebrală în cazul existenţei diferitelor simptome, pentru a exclude tumori, anevrisme, infecţii neobişnuite, dar şi pentru urmărirea unui accident vascular sau postoperator.
Anevrismul cerebral: este o zonă dilatată a peretelui arterial, ca o umflătură pe traiectul unei artere cerebrale care irigă creierul.
În marea majoritate a cazurilor, anevrismul cerebral este asimptomatic şi trece neobservat. Un anevrism cerebral nerupt va da simptomatologie prin compresiunea zonelor vecine. În aceste situaţii, persoana poate prezenta migrene, tulburări de vedere, modificări ale limbajului şi dureri cervicale, depinzând de zonele afectate ale creierului şi de severitatea anevrismului. Dacă sunt prezente unele din simptomele de mai jos, trebuie consultat un medic: cefaleea brusc instalată (dureri de cap bruşte, uneori descrise ca având caracter pulsatil, dureri foarte diferite de alte dureri de cap obişnuite), durerile cervicale (dureri la nivelul cefei), sensibilitatea la lumină, leşinul sau pierderea cunoştinţei, crize epileptice. În aceste cazuri examinarea se face cu substanţă de contrast pentru o mai bună vizualizare a vaselor creierului.
Tumorile: pot fi primare (care îşi au originea în creier) sau secundare (metastazele). În aceste cazuri pacienţii prezintă de obicei cefalee, slăbiciune şi convulsii. În aceste cazuri examinările IRM sunt realizate cu substanţă de contrast pentru a ajuta la evidenţierea şi caracterizarea tumorii.
Infecţiile: sunt însoţite de febră, durere de cap severă şi persistentă, gâtul este înţepenit şi dureros, cel mai bine evidenţiindu-se la încercarea de a atinge pieptul cu bărbia (de exemplu în meningită). Dacă suspectăm o infecţie, administrarea substanţei de contrast este necesară.
Accidentul vascular cerebral : un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (cel mai frecvent o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. În câteva minute, celulele nervoase din acea zonă sunt afectate şi ele pot muri în câteva ore. Ca rezultat, acea parte a creierului îşi pierde funcţia şi pacienţii se prezintă cu slăbiciune, vorbire neclară, dificultăţi la mers şi, în unele ocazii, dureri de cap.
Examinarea cerebrală include şi vizualizarea:
– sinusurilor: deşi nu se face această examinare exclusiv pentru sinusuri, se poate observa o îngroşare a mucoaselor sinusurilor sau lichid la acest nivel.
– orbitelor: există o examinare separată pentru a studia în amănunt structura orbitelor, dar existenţa unor tumori, hemoragii sau infecţii la acest nivel pot fi vizualizate şi în cadrul examinării IRM cerebral standard.
– oaselor craniului: pot fi evidenţiate tumori, fracturi mari, infecţii precum şi hemoragii în spaţiul epidural (dintre craniu şi creier).
Sunt anumite examinări speciale cu strânsă legătură cu IRM cerebrală:
Angiografia
Poate depista afecţiuni ale venelor sau arterelor precum anevrisme vasculare, tromb intravascular sau ruptură parţială a peretelui vascular, de asemenea furnizează informaţii privind fluxul sanguin. Angiografia TOF fără substanţă de contrast pune în evidenţă fluxurile de la nivelul arterelor mari intracraniene (poligonul Willis). Angiografia axului carotido-vertebral, cu substanţa de contrast i.v., pune în evidenţă vasele de la nivelul crosei aortei până la poligonul Willis inclusiv, fiind indicată când se doreşte evaluarea carotidelor în segmentul lor cervical, de exemplu.
Spectroscopia RM
Spectroscopia (MRS) oferă, neinvaziv, informaţii despre metabolismul şi structura biochimică a numeroase organe şi ţesuturi. Eliminând semnalul apei şi al grăsimii, MRS pune în evidenţă metaboliţi al căror dezechilibru poate indica diverse afecţiuni: tumori (ajută la stadializarea gradului de malignitate), accidente vasculare cerebrale, boli de substanţă albă şi neurodegenerative, afecţiuni metabolice, epilepsie, inflamaţii, infecţii.
Difuzia
Această tehnică IRM constă din secvenţe speciale care investighează difuzia apei la nivelul celulelor şi ţesuturilor, oferind informaţii funcţionale esenţiale despre acestea. Permite diagnosticul precoce al:
– ischemiei cerebrale, cu impact major în managementul pacientului (restricţia de difuzie apare în teritoriul ischemiat în prima oră, mult înainte ca modificările să devină vizibile pe secvenţele IRM convenţionale sau prin examen CT); această tehnică are o acurateţe de aproape 100% în diagnosticarea zonelor de infarct cerebral acut;
– evaluarea materiei albe în bolile neurodegenerative;
– decelarea leziunilor active de scleroză multiplă, a abceselor cerebrale, encefalopatia hipertensivă;
– decelarea leziunilor subtile posttraumatice nevizualizate cu tehnici convenţionale.
