Răzbunarea castorilor: au făcut baraje care au inundat şantierul autostrăzii Lugoj – Deva. După etapa de construcție, simpaticele rozătoare vor trece la „planul B” – destabilizarea terasamentului

O familie de castori din zona localităţii Bejan le-a dat două săptămâni bătăi de cap constructorilor care lucrează la lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva. Deocamdată s-au retras dar atât ei, cât şi celelalte familii de castori de pe Valea Mureşului au un plan secundar, anticipat însă de specialişti, care trebuie acum să găsească şi să aplice soluţii.

Castorii care sălăşluiau într-un canal de scurgere mai vechi amenajat (şi betonat chiar şi pe fund) cu 40 de ani în urmă, între Mintia şi Bejan (pe malul nordic al râului) au ridicat baraje. În perioada ploioasă de la finele lunii februarie – începutul lunii martie apele din canalul de scurgere amintit s-au revărsat şi au ajuns pe „frontul de lucru” al autostrăzii, aflat în paralel la câțiva metri distanţă. După retragerea apelor, ziua, constructorii au curăţat canalul respectiv şi, implicit, au distrus barajele familiei de castori. Noaptea, castorii se apucau din nou de lucr

u, în aceleaşi zone. Două săptămâni a durat „disputa”. Castorii au cedat şi s-au retras, temporar, pe malul Mureşului, traversând drumul judeţean din zonă.

Monitorizaţi video

O echipă de biologi condusă de Călin Hodor se ocupă de consultanţa de specialitate pentru lotul 4 al autostrăzii Lugoj – Deva (cel cuprins între localităţile hunedorene Ilia şi Şoimuş). El spune că e vorba despre o singură familie, care, deocamdată, le-a pus probleme constructorilor. „Nu au fost omorâţi, nu li s-a întâmplat nimic. Sunt cinci: un mascul, o femelă şi trei pui. Monitorizăm permanent zona, inclusiv cu camere video, 24 de ore din 24. Sunt retraşi undeva pe malul Mureşului, dar, noaptea se mai întorc şi rod la o salcie de pe malul canalului pe care au de gând să o doboare. Canalul acela va trebui curăţat şi menţinut aşa cel puțin în timpul construcției. E un canal de echilibrare făcut cu decenii în urmă, care preia şi apele de pe halda Termocentralei Mintia”.

Planul B al castorilor – destabilizarea terasamentului

Hodor spune însă că pericolul şi mai mare ar putea apărea nu doar în zona Mintia – Bejan, ci pe întreaga lungime a lotului 4 al autostrăzii: „După ce nu vor mai fi speriaţi de prezenţa utilajelor pe şantier şi după ce se va termina autostrada, mă tem că acei castori, e vorba de aproape 20 de exemplare  în zona Bejan – Ilia, care populează pâraiele ce coboară spre Mureş, vor construi, din nou, baraje şi vor înfunda acele scurgeri pentru pâraie și pentru apa pluvială care se vor face pe sub autostradă. Cred că aici se va impune amenajarea unor guri de supra-plin, astfel încât apa să nu se infiltreze în terasament iar după o vreme să apară probleme. Dacă apa va bălti lângă terasament există pericolul infiltrațiilor și a afectării grave a autostrăzii punând probleme serioase de siguranță a traficului atunci când aceasta va fi în exploatare.”

Un studiu iniţial superficial

Biologul Călin Hodor spune că rozătoarele nu pot fi mutate din zonă din mai multe motive: aşa ceva se poate face doar cu ordin de ministru al mediului, operaţiunea în sine ar fi periculoasă pentru că efectul tranchilizantului „plasat” cu o puşcă specială nu este imediat iar, între timp, animalul s-ar scufunda în apă în încercarea de a se ascunde şi ar muri şi, în plus, castorii s-ar pune pe drumul înapoi spre locul din care au fost luaţi imediat ce şi-ar reveni în simţuri, chiar dacă ar fi duşi până la Arad, de exemplu.

Valea Mureşului, de la Deva până la Nădlac este una dintre zonele în care, în România, cu aproximativ 20 de ani în urmă, s-a reuşit cu mare succes reintroducerea speciei castorului european. Prinderea lor în capcane ar putea provoca moartea datorată stresului, lucru inacceptabil fiind o specie de interes conservativ european menționată în anexa II a Directivei Habitate a Consiliului Europei.

„Aici problema este generată de primele studii de impact și evaluare adecvată asupra mediului, făcut undeva prin 2013, studiu în care se afirma că nu există castori în zonă. Dacă acel studiu ar fi fost făcut corect, s-ar fi putut lua măsuri de evitare a problemei încă de la faza studiului de fezabilitate pentru autostradă”, adaugă Călin Hodor.

Reprezentanţii Spedition UMB, firma care construieşte lotul 4 din autostrada Lugoj – Deva confirmă existenţa barajelor de castori pe canalul betonat din zona amintită, însă spun că ei n-au apucat să-i vadă pe „concurenţii” lor. Castorii sunt animale nocturne.